Pe 9 iunie, în închisoarea din Cagliari, Sardinia, un deținut de 56 de ani a fost găsit spânzurat, marcând a 33-a sinucidere în închisorile italiene în acest an. Președintele Italiei, Sergio Mattarella, a subliniat necesitatea unei reacții guvernamentale față de numărul alarmant de sinucideri, descriind situația ca o „urgenta socială”.
Sistemul penitenciar italian se confruntă cu probleme severe, inclusiv supraaglomerarea și lipsa de îngrijire psihiatrică. În loc să propună soluții cum ar fi amnistia, premierul Giorgia Meloni a ales să implementeze măsuri mai dure. La începutul lunii iunie, guvernul a adoptat un decret de securitate care extinde pedepsele cu închisoarea și introduce 14 noi infracțiuni, ceea ce va duce la o creștere a numărului de deținuți într-un sistem deja supraaglomerat.
Legea a fost criticată pentru că vizează și tacticile de protest, sporind controlul autorităților asupra disidenței. Meloni a justificat aceste măsuri ca fiind necesare pentru siguranța publică, în special pentru protejarea celor vulnerabili. Totuși, experți în drept penal, precum Vittorio Manes, avertizează că o creștere a pedepselor nu va duce neapărat la o îmbunătățire a securității.
În prezent, închisorile din Italia adăpostesc peste 62.000 de persoane, deși capacitatea lor este de doar 51.000. Aceasta reprezintă o rată de supraaglomerare de 119%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Condițiile precare, inclusiv lipsa personalului și infrastructura inadecvată, contribuie la o situație explozivă. Recent, închisoarea Marassi din Genova a fost scena unei revolte majore, generată de o presupusă agresiune sexuală asupra unui deținut.
Meloni a introdus revoltele din închisori ca infracțiune, ceea ce a stârnit îngrijorări că această măsură va restricționa capacitatea de a protesta față de abuzurile din penitenciare. Raportul ONG-ului Antigone arată o creștere a sinuciderilor în rândul deținuților, ajungând la 33 în prima jumătate a anului 2025, iar criticii subliniază că măsurile actuale nu adresează cauza reală a crizei.
Istoria recentă a Italiei a arătat că reformele din sistemul penitenciar sunt necesare, dar abordarea actuală a guvernului Meloni riscă să anuleze progresele făcute anterior. Promisiunile de a construi noi penitenciare sunt considerate de unii ca fiind soluții pe termen lung care nu rezolvă problemele imediate ale deținuților. În concluzie, experții subliniază că adevărata soluție constă în reintegrarea deținuților în societate, nu doar în pedepsirea lor.
