Germania își dorește să transforme armata națională în „cea mai puternică armată convențională din Europa”, un obiectiv ambițios însoțit de un angajament financiar fără precedent. Cancelarul german a anunțat o alocare de sute de miliarde de euro pentru apărare până în 2029, ceea ce marchează o schimbare semnificativă față de politicile fiscale prudente adoptate în ultimele decenii.
O parte considerabilă din aceste fonduri a fost deja mobilizată, cu comenzi pentru mii de vehicule militare și o accelerare a producției de rachete. Cererea pentru muniție este în creștere rapidă, iar companiile din domeniul apărării se îngrijesc să modernizeze fabricile și să reactiveze linii de producție care au fost inactive timp de zeci de ani.
Cu toate acestea, reînarmarea se bazează pe o infrastructură fragilă. Fiecare tanc, rachetă sau dronă din programul de reînarmare depinde de materii prime rare, care sunt esențiale pentru tehnologia militară modernă.
Conform Federației Industriei Germane (BDI), mineralele rare, precum neodimul și dispriul, alături de tungsten, grafit, titan și magneziu de înaltă puritate, reprezintă fundamentul sistemelor militare avansate. Aceste resurse sunt cruciale pentru funcționarea radarelor, motoarelor electrice, rachetelor și dronelor.
Majoritatea acestor minerale provin din China, iar BDI a subliniat că Uniunea Europeană importă 95% din materiile prime strategice, fiind extrem de dependentă de țările din afara blocului comunitar pentru 90% dintre acestea. Capacitățile interne ale Germaniei pentru procesarea acestor resurse sunt extrem de limitate, în timp ce China controlează peste 50% din procesarea globală a mineralelor critice și până la 86% în cazul unor minerale esențiale pentru apărare, cum ar fi galiul și germaniumul.
