În cadrul unui pachet legislativ mult așteptat referitor la sfârșitul vieții, amânat de decizia președintelui Emmanuel Macron de a dizolva parlamentul anul trecut, deputații urmează să voteze marți un proiect de lege care stabilește dreptul la îngrijiri paliative, conform The Guardian.
Ambele voturi marchează începutul unui proces parlamentar îndelungat, care va necesita ca proiectele de lege să fie supuse votului în Senat - camera superioară - și apoi să revină în camera inferioară pentru a doua lectură, ceea ce sugerează că este puțin probabil ca acestea să devină lege înainte de anul viitor.
Guvernul a descris legea referitoare la dreptul la moarte ca fiind „un răspuns etic la nevoia de a sprijini bolnavii și suferinzii”, subliniind că nu constituie „nici un nou drept, nici o libertate... ci un echilibru între respect și autonomia personală”.
Proiectul de lege ar permite unei echipe medicale să decidă eligibilitatea unui pacient pentru „a avea acces la o substanță letală atunci când acesta și-a exprimat dorința”. Pacienții ar putea să folosească substanța ei înșiși sau să o primească de la o asistentă medicală sau de la un medic, „dacă nu sunt în stare fizică să o facă ei înșiși”.
Condițiile impuse
Pacienții trebuie să îndeplinească o serie de condiții stricte: trebuie să aibă peste 18 ani, să dețină cetățenia sau reședința franceză și să sufere de o „boală gravă și incurabilă, care pune viața în pericol, în stadiu avansat sau terminal”, această boală fiind „ireversibilă”.
În plus, boala trebuie să provoace „suferințe fizice sau psihice constante și insuportabile” care nu pot fi abordate prin tratament medical, iar pacientul trebuie să fie capabil să își „exprime liber și în cunoștință de cauză” dorința de a-și pune capăt vieții.
Se anticipează că proiectul de lege - denumit în Franța legea privind „sfârșitul vieții” sau „ajutorul la moarte”, mai degrabă decât „sinucidere asistată” sau „eutanasie” - va beneficia de sprijinul deputaților centriști ai lui Macron și al aliaților acestora, în timp ce deputații de dreapta și de extremă dreapta se așteaptă să voteze împotrivă.
Toate grupurile parlamentare au primit un vot liber pentru a-și exprima convingerile personale. Eutanasia este un subiect extrem de sensibil în Franța, o țară cu o tradiție catolică îndelungată, iar proiectul de lege este contestat și de mulți lucrători din domeniul sănătății.
Tipuri de eutanasie permise în Franța
În prezent, Franța permite eutanasia pasivă, cum ar fi refuzul susținerii artificiale a vieții, și sedarea profundă înainte de deces. Cu toate acestea, pacienții care doresc opțiuni active de încheiere a vieții nu au altă alegere decât să călătorească în alte țări în care eutanasia este legală.
Militanții pentru dreptul la moarte au salutat legea, deși au descris-o ca fiind relativ modestă în ceea ce privește domeniul de aplicare. „Este un picior în prag, care va fi important pentru ceea ce va urma”, a declarat Stéphane Gemmani de la asociația ADMD. „Așteptăm acest lucru de zeci de ani. Să sperăm că Franța se va alinia în mod constant cu alte țări europene”, a mai adăugat el.
„Forțarea oamenilor să meargă în Belgia sau Elveția, să plătească 10.000 sau 15.000 de euro... Situația actuală este pur și simplu greșită.”
Sondajele de opinie arată că majoritatea francezilor sunt în favoarea morții asistate, dar Franța a fost mai lentă decât mulți vecini europeni în a o legaliza. Altele, precum Regatul Unit, dezbat activ această problemă, unde un proiect de lege privind moartea asistată este în discuție parlamentară.
Ce este eutanasia?
Eutanasia activă - în care un îngrijitor induce moartea la cererea pacientului, și sinuciderea asistată - în care medicii oferă pacientului mijloacele de a-și pune capăt singur vieții - sunt legale în Țările de Jos și în Belgia din 2002, în condiții generale similare. Un medic și un expert independent trebuie să fie de acord că pacientul suferă insuportabil și nu are nicio speranță de ameliorare.
De atunci, ambele țări au extins acest drept și la copiii sub 12 ani. De asemenea, Luxemburg a decriminalizat eutanasia activă și moartea asistată în 2009. Eutanasia activă este interzisă în Elveția, însă sinuciderea asistată este legală încă din anii 1940, iar organizații precum Exit și Dignitas au ajutat mii de cetățeni elvețieni, rezidenți și alte persoane să își pună capăt zilelor.
Austria a legalizat sinuciderea asistată în 2022, iar Spania a adoptat o lege în 2021 care permite eutanasia și sinuciderea asistată medical pentru persoanele cu o boală gravă și incurabilă, cu condiția ca acestea să fie capabile și conștiente, cererea să fie făcută în scris, reconfirmată ulterior și aprobată de o comisie de evaluare.
Portugalia a dezincriminat eutanasia în 2023, dar măsura nu a intrat încă în vigoare după ce anumite articole au fost respinse de Curtea Constituțională.
În Regatul Unit, deputații au aprobat legalizarea morții asistate în Anglia și Țara Galilor pentru adulții cu o boală incurabilă care au o speranță de viață mai mică de șase luni și sunt capabili să își administreze singuri substanța care le provoacă moartea, în cadrul unui prim vot în noiembrie anul trecut.
Deputații trebuie acum să voteze dacă textul, care a fost modificat în mai pentru a permite medicilor să renunțe la această opțiune, este trimis în camera superioară pentru o examinare suplimentară. Parlamentul scoțian a trecut, de asemenea, de primul său vot asupra unui proiect de lege pentru legalizarea morții asistate.
