În anul 2009, Nidal Malik Hasan, maior și medic în cadrul Armatei SUA, a comis un atac armat la baza militară Fort Hood, soldat cu moartea a 13 soldați americani și rănirea altor 32. Recent, Pentagonul a comunicat că președintele Donald Trump a aprobat execuția lui Hasan prin pluton de execuție, ceea ce marchează prima astfel de execuție militară din SUA de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a anunțat că secretarul de război, Pete Hegseth, a făcut această recomandare, iar Trump a dat undă verde. Hasan a fost condamnat pentru 13 capete de acuzare de omor cu premeditare și 32 de capete de acuzare de tentativă de omor, juriul recomandând în unanimitate pedeapsa capitală.
Parnell a menționat că secretarul Armatei va stabili detaliile execuției, subliniind că „ziua judecății pentru Hasan a sosit în sfârșit”. Hasan, un psihiatru militar din Virginia, și-a recunoscut faptele în instanță, afirmând că a acționat pentru a proteja musulmanii și talibanii din Afganistan.
Atacul din 5 noiembrie 2009 este considerat cel mai sângeros incident de acest tip pe o bază militară americană. A avut loc într-o clădire medicală unde soldații așteptau evaluări medicale. În prezent, Hasan este unul dintre cei patru deținuți condamnați la moarte în cadrul armatei SUA.
Execuțiile militare necesită aprobarea președintelui și o revizuire a legalității acestora. Deși pedeapsa cu moartea a fost considerată neconstituțională în 1983, aceasta a fost reinstaurată în 1984 printr-un decret prezidențial. Execuțiile prin pluton de execuție sunt extrem de rare, cu o singură execuție de acest tip având loc anul trecut în Carolina de Sud, aceasta fiind prima utilizare a acestei metode în SUA în ultimii 15 ani.
Donald Trump a fost un susținător al pedepsei cu moartea, reinstaurând-o la nivel federal la începutul mandatului său, în ianuarie 2025, după ce predecesorul său, Joe Biden, impusese un moratoriu asupra aplicării acestei pedepse.
