Președintele american a extins, din nou, termenul limită pentru Kremlin. "În maxim două săptămâni, vom ști", a declarat el unei jurnaliste care l-a întrebat despre voința reală a lui Vladimir Putin de a pune capăt războiului.
În timp ce Bruxellesul pregătește al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, ipoteza sancțiunilor coordonate - menționată de președintele francez Emmanuel Macron în timpul unei vizite la Kiev, alături de prim-miniștrii german, britanic și polonez pe 10 mai - pare din ce în ce mai îndepărtată.
Testul de credibilitate pentru americani
Decizia Washingtonului de a impune sau nu sancțiuni Rusiei, în cazul în care aceasta refuză o încetare a focului, este un test de credibilitate pentru americani, a apreciat vineri Macron, aflat într-o vizită în Singapore.
Media germane au raportat marți că recentele discuții între europeni și americani privind eludarea sancțiunilor de către Moscova au eșuat.
"Se pare că speranța europeană într-o acțiune comună cu americanii nu se va adeveri din nou", a comentat cotidianul Suddeutsche Zeitung, citând un document intern al Ministerului german de Externe referitor la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) desfășurată la Bruxelles pe 20 mai.
Conform acestui text, responsabilul pentru sancțiunile UE, David O'Sullivan, și-a exprimat regretul față de eșecul coordonării transatlantice în privința sancțiunilor împotriva Rusiei. Chiar și cooperarea din G7 "și-a pierdut din elan", a raportat ziarul, citând documentul.
UE continuă să sprijine Ucraina
Când Donald Trump a anunțat că negociază direct cu Putin, fără Kiev și Bruxelles, iar intrarea Ucrainei în NATO a fost respinsă, "UE a indicat că își va continua procesul de aderare a Ucrainei, că îi va furniza arme chiar și după o ipotetică încetare a focului, că va menține sancțiunile și o forță de reasigurare", a afirmat Sven Biscop, expert la Institutul Egmont, un think tank belgian.
"Ne folosim pârghiile, dar nu-l putem forța pe Trump să le folosească pe ale sale, nici pe Putin să renunțe la război. Nu avem această putere", a subliniat el.
Potrivit lui Phillips O'Brien, de la Universitatea St. Andrews din Regatul Unit, europenii se află într-o formă de negare, neînțelegând că Trump "nu are în mod clar nicio intenție" de a adopta sancțiuni.
Europenii susțin proiectul senatorului american Lindsey Graham, care apără un plan de sancțiuni așa-zis "secundare" extrem de dure, cu impunerea unor taxe vamale de 500% țărilor care importă hidrocarburi și materii prime ruse.
În fața tergiversărilor președintelui SUA, speranța lor rezidă într-o prevedere constituțională americană: dacă cel puțin 218 membri ai Congresului semnează o "cerere de descărcare de gestiune", proiectul de sancțiuni ar putea fi adoptat independent de executiv.
Evitarea implicării directe a lui Trump
Această opțiune i-ar permite lui Trump să nu apară direct implicat în manevră, comentează agenția franceză de presă.
"Trump vrea să rămână într-o poziție de mediere, prin putere sau forță, în care el nu ia parte, dar obține încetarea ostilităților", explică un diplomat european.
Europenii iau cunoștință de necesitatea de a face față unei situații complet noi: Washingtonul se plasează acum la mijlocul drumului între aliații de ieri și partenerul său de astăzi. Și poate decide, fără a consulta pe cineva, spălându-se complet pe mâini de dosarul ucrainean, așa cum Donald Trump a făcut în 2019 în cursul primului său mandat cu dosarul nord-coreean.
În cele din urmă, "problema nu este de a ști dacă SUA vor deveni o 'putere imorală', ci mai degrabă în ce fel vor deveni", afirmă Michael Beckley, de la Foreign Policy Research Institute (FPRI).
"Vor fi SUA o putere imprudentă și hipernaționalistă care urmărește câștiguri limitate cu prețul costurilor ridicate pe termen lung? Sau vor putea să-și canalizeze forța într-o postură mai strategică într-un grup restrâns de parteneri competenți?", a adăugat el.
