În ultimele săptămâni, Danemarca a anunțat că va reanaliza interdicția impusă cu 40 de ani în urmă asupra energiei nucleare, iar Spania s-a arătat deschisă ideii de a revizui planul de închidere a centralelor sale. De asemenea, Germania și-a retras opoziția față de utilizarea energiei atomice, conform unui raport publicat de CNBC.
Această renaștere a interesului pentru energia nucleară este influențată, cel puțin parțial, de costurile ascunse asociate cu energia solară și eoliană, în special cele legate de echilibrarea și transportul electricității.
Deși energiile regenerabile sunt în continuare considerate cele mai ieftine și rapide soluții pentru tranziția ecologică, o serie de guverne analizează posibilitatea ca noile tehnologii nucleare, cum ar fi reactoarele modulare mici (SMR), să poată completa acest sistem. Lars Aagaard, ministrul danez al energiei, a declarat: "Energia solară și eoliană rămân prioritare pentru tranziția verde, dar trebuie să vedem dacă noile tehnologii nucleare pot avea un rol complementar".
Energia nucleară revine în discuție în Europa
Danemarca, care a interzis energia nucleară în 1985, nu intenționează să construiască centrale nucleare tradiționale, dar va analiza cu seriozitate opțiunile nucleare avansate.
În Spania, Sara Aagesen, ministrul Tranziției Ecologice, a menționat că, deși planul rămâne închiderea centralelor nucleare până în 2035, nu este exclusă o prelungire a duratei de funcționare. Aceste discuții vin pe fondul unei pene majore de curent care a afectat recent Spania, Portugalia și sudul Franței.
Unii experți externi au ridicat întrebări cu privire la fiabilitatea rețelei electrice bazate în mare parte pe energia solară și eoliană, deși autoritățile spaniole contestă că regenerabilele ar fi fost cauza principală.
Germania, care a închis ultimele sale trei reactoare nucleare în 2023, și-a schimbat radical poziția. Noul guvern, condus de Friedrich Merz, a renunțat la opoziția istorică față de energia nucleară, în special în contextul presiunilor din partea Franței de a include această sursă în legislația UE, considerând-o comparabilă cu energiile regenerabile.
Deși energia nucleară are un conținut scăzut de carbon și este percepută de unii ca o soluție pentru reducerea emisiilor și a dependenței de combustibili fosili, organizațiile de mediu avertizează că este o tehnologie costisitoare și riscantă, care riscă să abată atenția de la soluțiile mai ieftine și mai curate.
Georg Zachmann, cercetător la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, subliniază că energia nucleară rămâne una dintre cele mai controversate surse de electricitate din Europa, evidențiind costurile în creștere ale proiectelor nucleare noi, în contrast cu scăderea drastică a prețurilor pentru noile instalații eoliene și solare.
În plus, datele publicate de think tank-ul Ember arată că, în prima jumătate a anului trecut, energia eoliană și solară au reprezentat 30% din producția de electricitate a UE, depășind pentru prima dată combustibilii fosili. În paralel, producția de energie nucleară în UE a crescut cu 3,1%.
În ciuda interesului reînoit, experții avertizează că noile centrale nucleare vor rămâne greu de finanțat și nu vor aduce beneficii reale decât, cel mai devreme, peste decenii. În acest context, competiția dintre susținătorii energiei nucleare și cei ai energiilor regenerabile riscă să favorizeze, în continuare, utilizarea gazelor naturale.
