Sudanul se confruntă cu o criză de proporții, fiind afectat de cea mai gravă criză umanitară din lume, potrivit raportărilor AFP.
În ziua de miercuri, au fost raportate 942 de noi infectări și 25 de decese, după ce marți s-au înregistrat 1.177 de cazuri noi și 45 de decese, conform comunicatului emis de Ministerul Sănătății sudanez.
Epidemia a izbucnit ca urmare a săptămânilor de atacuri cu drone, atribuite paramilitarilor din Forțele de Sprijin Rapid (FSR), care s-au aflat în conflict cu armata sudaneză, atacuri ce au dus la întreruperea alimentării cu apă și electricitate în capitală.
Săptămâna trecută, armata sudaneză a anunțat că a reușit să alunge paramilitarii din ultimele lor bastioane din Omdurman, parte a zonei metropolitane Khartoum, finalizând astfel preluarea controlului asupra întregului stat Khartoum, după o operațiune de amploare.
Potrivit Ministerului Sănătății, marți a fost semnalată o recrudescență a holerei, cu 2.729 de cazuri și 172 de decese înregistrate pe parcursul unei săptămâni, statul Khartoum concentrând 90% din noile infectări.
Autoritățile estimează că 89% dintre pacienții plasați în izolare sunt în curs de recuperare, însă se arată îngrijorate de lipsa accesului la apă curată, un factor major în facilitarea epidemiei.
Aproximativ 3 milioane de persoane au părăsit statul Khartoum, însă peste 34.000 s-au întors în acest an, pe măsură ce armata a obținut victorii pe câmpul de luptă, conform datelor furnizate de ONU. La întoarcere, acestea au găsit un peisaj devastat, cu clădiri distruse și fără acces la apă potabilă.
Conform UNICEF, agenția ONU pentru copii, peste un milion de copii sunt expuși riscului de a contracta holera în diverse zone ale statului Khartoum.
De la începutul anului, acest stat a înregistrat peste 7.700 de cazuri, inclusiv 1.000 de copii sub cinci ani și 185 de decese.
În pragul unui dezastru
„Sudanul se află în pragul unui dezastru de sănătate publică”, a avertizat Eatizaz Yousif, director pentru Sudan al International Rescue Committee (IRC). „Combinația dintre conflict, deplasări de populație, infrastructuri esențiale distruse și acces limitat la apă curată alimentează recrudescența holerei și a altor boli mortale”, a insistat el.
Se estimează că răspândirea bolii ar putea să se agraveze odată cu sezonul ploios care debutează în iunie, limitând considerabil accesul la ajutor umanitar.
Holera este deja endemică în Sudan, însă infectările au devenit mai frecvente și mai virulente din cauza prăbușirii infrastructurii sanitare și a pagubelor provocate de război.
Aproximativ 90% dintre spitalele din zonele de conflict sunt închise. Această infecție intestinală acută se transmite prin alimente și apă contaminate cu bacteria vibrio cholerae, provenind de obicei din materii fecale, și poate duce la deces în câteva ore în lipsa tratamentului.
De la începutul anului 2024, autoritățile sanitare ale țării au raportat peste 65.000 de cazuri de holeră și peste 1.700 de decese în 12 dintre cele 18 state ale Sudanului.
Războiul, ajuns în al treilea an, a provocat zeci de mii de morți și a forțat 13 milioane de persoane să își părăsească locuințele, generând ceea ce ONU a numit „cea mai gravă criză umanitară” actuală din lume.
Sudanul, al treilea cel mai mare stat din Africa, este divizat din aprilie 2023 de lupta sângeroasă pentru putere dintre generalul Abdel Fattah al-Burhan, șeful armatei și liderul de facto al țării de la lovitura de stat din 2021, și fosta sa mână dreaptă, Mohamed Hamdan Dagalo, comandantul paramilitarilor din Forțele de Sprijin Rapid (FSR).
