Recent, zeci de soldați ucraineni răniți, care au fost luați prizonieri, s-au întors acasă. Printre aceștia s-au aflat și militari tineri, sub 25 de ani, capturați de trupele Moscovei.
Rudele celor dispăruți în luptă au format un culoar uman la intrarea într-un spital, unde soldații au fost aduși. Mulți dintre ei țineau în mâini fotografiile celor dragi, sperând că cei întorși acasă au adus vești bune.
Una dintre soțiile soldaților dispăruți a declarat: „Soțul meu a dispărut în regiunea Kursk. Așteptăm vești de opt luni. Sper că zilele acestea voi reuși să-l văd, fiindcă îl iubesc mult și îl aștept.”
De asemenea, rușii au difuzat o înregistrare video cu soldații lor eliberați, care au fost duși în Belarus, unde beneficiază de asistență medicală și psihologică înainte de a se întoarce acasă pentru îngrijiri suplimentare.
Schimbul de prizonieri a fost convenit în cadrul discuțiilor de săptămâna trecută de la Istanbul, fiecare parte angajându-se să elibereze câte 1.200 de persoane.
Pe de altă parte, secretarul general al NATO a avertizat că armatele din alianță „au nevoie de mii de blindate suplimentare și de milioane de obuze de artilerie” pentru a face față unui atac inamic. Mark Rutte a subliniat: „Istoria ne-a învățat că, pentru a menține pacea, trebuie să ne pregătim pentru război. Este necesar să facem un salt cuantic în apărarea noastră colectivă, deoarece pericolul nu va dispărea, nici măcar odată cu sfârșitul războiului din Ucraina.”
El a adăugat că NATO are nevoie de o creștere cu 400% a capacităților sale de apărare antiaeriană și antirachetă, având în vedere posibilele acțiuni ale Rusiei în următorii cinci ani.
Îngrijorările exprimate par justificate, având în vedere declarațiile venite de la Kremlin. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a afirmat: „Rusia va trebui să răspundă la acțiunile expansioniste și agresive ale țărilor NATO.”
La summitul NATO de la Haga, liderii de stat vor oficializa obiectivul cerut de administrația Trump, respectiv alocarea a cel puțin 5% din Produsul Intern Brut pentru Apărare. Mark Rutte a propus o combinație între două tipuri de cheltuieli, astfel încât 3,5% din PIB să reprezinte exclusiv cheltuieli de apărare, iar restul de 1,5% să acopere investiții legate de apărare și securitate, cum ar fi infrastructura și industria.
