Primele discuții de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate vineri în Turcia, nu au reușit să aducă încetarea focului solicitată de Ucraina și aliații săi, continuând atacurile letale pe teren.
În urma acestei întâlniri dezamăgitoare, Donald Trump a anunțat că va discuta luni la telefon cu președintele rus, având ca obiectiv: „Să punem capăt 'băii de sânge'”, conform declarațiilor sale postate pe platforma sa Truth Social.
Alegeri 2025
În mesajul său de sâmbătă, Trump a exprimat speranța că va fi „o zi productivă”, că va avea loc o încetare a focului și că acest război extrem de violent, care nu ar fi trebuit să aibă loc, se va încheia.
Duminică, la Roma, vicepreședintele american JD Vance s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a pregăti această discuție telefonică.
Discuții între lideri
Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, cei doi lideri au abordat „situația de pe linia frontului, pregătirile pentru conversația de luni, posibilitatea unor sancțiuni împotriva Rusiei în absența unor rezultate și o încetare a focului”.
„Liderii au discutat despre obiectivul comun de a pune capăt vărsării de sânge din Ucraina și au oferit informații suplimentare privind stadiul actual al negocierilor pentru o încetare a focului și o pace durabilă”, a declarat Casa Albă.
Aceasta a fost prima întâlnire între cei doi lideri de la întâlnirea lor din Biroul Oval, din februarie, care a marcat o schimbare de ton a administrației americane față de Ucraina, conform News.ro.
Pe teren, atacurile ruse asupra Ucrainei au continuat. O dronă rusă a lovit sâmbătă un microbuz în regiunea Sumî, ucigând cel puțin nouă persoane, iar o lovitură în regiunea Kiev a dus la moartea unei femei, conform autorităților ucrainene.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, armata rusă a lansat 273 de drone explozive împotriva Ucrainei, stabilind un „record”, conform vicepremierului ucrainean Iulia Svyrydenko. Duminică, armata rusă a revendicat capturarea unui nou oraș, Bagatyr, în regiunea Donețk.
Săptămână crucială
Înainte de convorbirea dintre Trump și Putin, liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei și Italiei au discutat duminică la telefon cu președintele american, conform unei declarații de la Downing Street, abordând situația din Ucraina și costurile catastrofale ale războiului pentru ambele părți.
„Depinde de președintele Putin să demonstreze mâine că dorește cu adevărat pacea și să accepte încetarea necondiționată a focului de 30 de zile propusă de președintele Trump, susținută de Ucraina și Europa”, a scris președintele francez Emmanuel Macron pe X.
Săptămâna viitoare va fi „crucială”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Președintele este hotărât să obțină rezultate” privind Ucraina, a afirmat trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, avertizând: „Dacă el nu poate, nimeni nu poate”.
„Presiunea asupra Rusiei trebuie să continue până când aceasta este pregătită să pună capăt războiului”, a insistat Zelenski pe rețelele de socializare.
La rândul său, Vladimir Putin a declarat duminică că dorește să „elimine cauzele” conflictului și să „garanteze securitatea statului rus”.
De la întoarcerea sa la Casa Albă, Donald Trump, care intenționează să facă un debriefing cu președintele ucrainean și cu mai mulți lideri ai statelor membre NATO după convorbirea sa cu Vladimir Putin, a făcut apel la Moscova și Kiev să înceteze luptele. Până în prezent, eforturile sale nu au reușit să genereze progrese semnificative în soluționarea conflictului, care a dus la zeci de mii de victime civile și militare în peste trei ani.
Putin și Trump au discutat la telefon pe 18 martie, convenind asupra unei încetări a focului de 30 de zile pentru infrastructura energetică, în timp ce Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de încălcare.
Kremlinul își menține pretențiile maximaliste, cerând Ucrainei să renunțe la apartenența sa la NATO, să cedeze patru regiuni parțial controlate de Rusia, pe lângă Crimeea anexată în 2014, și să oprească livrările de arme occidentale. Ucraina respinge ferm aceste cereri și solicită retragerea armatei ruse, care ocupă încă aproape 20% din teritoriul său. De asemenea, pentru a preveni o nouă invazie rusă în viitor, Kievul cere „garanții de securitate” solide.
