Dmitri Medvedev, în vârstă de 59 de ani, a fost președinte al Rusiei între 2008 și 2012, având un mandat caracterizat prin încercări de a îmbunătăți relațiile cu Occidentul. După ce a cedat funcția lui Vladimir Putin, a fost retrogradat la prim-ministru în 2012 și, ulterior, numit vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în 2020.
În ultimele luni, Medvedev a adoptat o atitudine din ce în ce mai belicoasă, în special pe rețelele sociale, în contextul conflictului din Ucraina. El a denunțat Occidentul, afirmând că „Ucraina este, desigur, Rusia” și a ridicat posibilitatea utilizării armelor nucleare în fața dușmanilor țării sale.
Recent, după atacurile aeriene ale SUA în Iran, Medvedev a insinuat că anumite state ar putea oferi Iranului focoase nucleare, ceea ce a generat reacții din partea lui Donald Trump, care a ordonat amplasarea a două submarine nucleare în regiune ca măsură de precauție.
Contrar imaginii sale din perioada în care a fost președinte, când promova o politică externă în care Rusia nu dorea confruntări, Medvedev a început să facă declarații provocatoare. În trecut, a semnat un tratat de reducere a armelor nucleare cu Barack Obama și a fost o figură proeminentă în integrarea Rusiei în Organizația Mondială a Comerțului.
Criticii săi consideră că postările sale actuale sunt o încercare de a-și menține relevanța în politica rusă, în timp ce unii lideri occidentali îi contestă credibilitatea. De-a lungul carierei sale, Medvedev a fost perceput adesea ca un apropiat al lui Putin, cu o carieră politică înfloritoare datorită acestuia.
În ciuda așteptărilor unor reformatori din Rusia și Occident, Medvedev nu a reușit să se distanțeze semnificativ de moștenirea lui Putin, reiterând în mod constant aprecierea față de acesta ca fiind un lider de succes.
