În cadrul unei ceremonii simbolice, în care mulțimea a fluturat steaguri lituaniene, germane și ucrainene, Friedrich Merz, alături de ministrul său al apărării, Boris Pistorius, a anunțat lansarea brigăzii blindate menite să protejeze flancul estic al NATO.
Noile unități de luptă, brigada 45 de tancuri, vor cuprinde 4.800 de soldați germani și 200 de civili. Această inițiativă a fost anunțată ca un răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022, și se preconizează că va atinge capacitatea operațională deplină până în 2027.
„Împreună cu partenerii noștri, suntem hotărâți să apărăm teritoriul alianței împotriva oricărei agresiuni. Securitatea aliaților noștri baltici este și securitatea noastră”, a declarat cancelarul Merz.
Desfășurare fără precedent
Desfășurarea trupelor germane, o premieră pentru Bundeswehr, vizează întărirea apărării Lituaniei și a republicilor baltice Estonia și Letonia, foste state sovietice care au aderat la NATO și UE, temându-se de o eventuală agresiune din partea Rusiei.
În cadrul unei conferințe de presă la Vilnius, alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, Merz a subliniat că „revizionismul agresiv al Rusiei” amenință securitatea întregului continent european, nu doar a Ucrainei.
Merz, primul cancelar care a servit în Bundeswehr, a afirmat: „Susținem ferm Ucraina, dar acționăm unit ca europeni și, de fiecare dată când este posibil, colaborăm cu SUA”.
Priorități pentru summitul NATO
Privind spre summitul NATO programat pentru luna viitoare la Haga, Merz a enunțat necesitatea de a „consolida în mod durabil capacitățile de apărare europene”, subliniind că industria de apărare a Europei trebuie să își extindă capacitățile și să producă mai mult pe continent.
Președintele Lituaniei, Nausėda, a mulțumit lui Merz pentru sprijinul oferit de Germania prin noua unitate de luptă, creată la cererea Lituaniei, care, având o populație de 2,9 milioane de locuitori, se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad și Belarus, un aliat al Moscovei. „Înțelegem amenințarea și credem că putem face față acesteia împreună cu aliații noștri”, a declarat Nausėda.
Investiții în apărare
Merz a afirmat că Germania, ca cea mai mare economie a Europei, va ajunge la un nivel similar de cheltuieli pentru apărare până în 2032, având în vedere un calcul de 3,5% din PIB pentru achiziții militare și 1,5% pentru infrastructura de importanță militară, inclusiv drumuri, poduri și porturi.
Retorica hotărâtă a lui Merz a fost bine primită de partenerii europeni, fiind văzută ca o continuare și o extindere a „Zeitenwende” (punctul de cotitură) în politica de apărare germană, stabilită de predecesorul său, Olaf Scholz.
În timp ce guvernul de centru-stânga condus de Scholz a creat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru achiziționarea de echipamente de apărare, Merz a decis să elimine restricțiile constituționale privind datoria pentru a permite investiții militare considerabil mai mari. În primul său discurs important în fața parlamentului, Merz a promis că, după ani de neglijare, va construi „cea mai puternică armată convențională” a Europei, având în vedere că Germania nu deține arme nucleare proprii.
„Este un gest adecvat pentru cea mai populată și mai puternică țară din Europa din punct de vedere economic. Prietenii și partenerii noștri așteaptă acest lucru din partea noastră. De fapt, îl solicită practic”, a declarat cancelarul german.
La rândul său, Boris Pistorius, fost ministru al apărării în guvernul Scholz, a promis că Germania va fi „gata să apere fiecare centimetru pătrat al teritoriului NATO” și a calificat brigada din Lituania ca fiind „un semnal clar pentru orice potențial adversar”.
Compromisuri și provocări
Donald Trump a exercitat presiuni asupra celorlalte state membre NATO pentru a crește cheltuielile militare, acuzând adesea Germania că „profită” de pe urma Washingtonului. Președintele american a stârnit și neliniște în rândul aliaților europeni cu mesaje contradictorii privind angajamentul său față de apărarea Ucrainei, alimentând temerile referitoare la angajamentul SUA față de clauza de apărare reciprocă a NATO.
În urma întrebărilor despre posibilele retrageri ale trupelor americane din Europa, Merz a afirmat că „nu are nicio indicație că SUA ar retrage trupele din Europa”.
Angajamentul față de securitatea Balticii prezintă Germaniei numeroase provocări, printre care găsirea unui număr suficient de oameni dispuși să servească în această regiune. În ianuarie, Bundestagul a adoptat o lege pentru a face această opțiune mai atractivă, incluzând ore de lucru mai flexibile, indemnizații mai mari și plata orelor suplimentare.
Înainte de vizita lui Merz, ministrul lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė, a subliniat importanța unei descurajări plauzibile față de Rusia, împărtășind evaluarea lui Pistorius, conform căreia Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat NATO în următorii cinci ani. „Fiecare lituanian știe: dacă vin rușii, nimeni nu va fi cruțat”, a subliniat el.
