Noul președinte al Coreei de Sud, Lee Jae-myung, își propune să continue vânzările de armament către Europa, chiar și în contextul unei atitudini conciliatoare față de China și Rusia, conform politico.eu.
În 2023, Coreea de Sud a realizat exporturi de arme în valoare de 557 milioane de dolari, dintre care 320 milioane au fost destinate Poloniei. Lee s-a angajat să stimuleze exporturile de armament, considerând sectorul apărării un „nou motor de creștere”.
România reprezintă un alt cumpărător semnificativ pentru companiile sud-coreene de armament, care aspiră să-și extindă cota de piață în diverse țări europene, având în vedere reînarmarea continentului pentru a contracara amenințarea Rusiei.
Referitor la situația din Ucraina, deși legislația sud-coreeană interzice trimiterea de arme în zone de conflict, în 2023, Coreea de Sud a transferat sute de mii de obuze către SUA, facilitând astfel eliberarea stocurilor americane pentru a sprijini Ucraina în apărarea sa împotriva Rusiei.
Contextul alegerilor prezidențiale și relațiile internaționale
Victoria lui Lee la alegerile recente a fost observată cu atenție în Europa și în statele NATO. Coreea de Sud, alături de Japonia, Noua Zeelandă și Australia, își consolidează relația cu Alianța, pe fondul eforturilor NATO de a întări legăturile cu țările asiatice cu valori comune.
„Parteneriatul nostru se bazează pe valori împărtășite și interese comune, de la comerț la inovație și apărare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mesajul său de felicitare către Lee.
Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la politica externă sub conducerea lui Lee, care ar putea să nu fie la fel de pro-americană precum cea a predecesorului său, Yoon Suk Yeol. Yoon a fost suspendat după o tentativă scurtă de impunere a legii marțiale.
Lee, în calitate de lider al opoziției, a criticat acțiunile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, acuzându-l de „provocarea” Rusiei și s-a opus transferului de arme către Ucraina, considerând că aceasta ar putea duce la „practic închiderea” companiilor coreene din Rusia.
De asemenea, Lee a promis să îmbunătățească relațiile tensionate cu China și Coreea de Nord. Cu un istoric de critici la adresa SUA, el a semnalat o abordare mai precaută în ceea ce privește alinierea cu NATO, afirmând că s-ar putea să nu participe la summitul din această lună de la Haga.
Tensiuni geopolitice și diplomație pragmatică
În ciuda acestor aspecte, în campania electorală, Lee și-a moderat poziția, numind alianța cu SUA un pilon-cheie al diplomației coreene. Totuși, a pledat și pentru o „diplomație pragmatică” cu China, Coreea de Nord și Rusia.
Lee a arătat disponibilitatea de a relua cooperarea economică cu Rusia, ceea ce ar putea să-l facă vulnerabil la „intimidări” din partea Moscovei, conform lui Alexander Lipke, coordonator al programului pentru Asia la Consiliul European pentru Relații Externe.
Având în vedere alianța de lungă durată dintre Coreea de Sud și SUA, precum și dependența de Pentagon pentru garanții de securitate, Seul va continua să urmeze, în cele din urmă, indicațiile Washingtonului în relația sa cu Europa și Ucraina, a afirmat Ramon Pacheco Pardo, profesor de relații internaționale la King's College London.
Ajutoarele letale pentru Ucraina sunt excluse, cel puțin până la încheierea unui armistițiu, dar alte forme de cooperare rămân posibile. Lee, de exemplu, și-a exprimat interesul de a contribui la reconstrucția postbelică a Ucrainei, sperând că companiile sud-coreene vor beneficia de investiții viitoare.
În concluzie, pentru a colabora cu Coreea de Sud, Europa ar putea fi necesar să depășească retorica lui Lee și să se adapteze la „stilul său mai pragmatic, bazat pe interese”, conform lui Lipke. Această adaptare ar putea deschide posibilitatea ca Europa să valorifice industria apărării în expansiune a Seulului pentru a-și consolida propria capacitate militară.
