Oficialul a avertizat că Germania trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea unui atac din partea Rusiei în următorii patru ani.
Ralph Tiesler, şeful Biroului federal de protecţie civilă şi asistenţă în caz de dezastre (BBK), a declarat că cea mai mare economie a Europei trebuie să conştientizeze realitatea conflictelor actuale, subliniind că, în starea sa actuală, Germania nu este pregătită corespunzător.
„Pentru o lungă perioadă de timp, în Germania a existat o convingere răspândită că războiul nu era un scenariu pentru care trebuia să ne pregătim. Acest lucru s-a schimbat. Suntem îngrijoraţi de riscul unui război major de agresiune în Europa”, a afirmat el pentru Süddeutsche Zeitung.
Tiesler a făcut apel la un efort naţional de adaptare a tunelurilor, staţiilor de metrou, garajelor subterane, parcărilor şi pivniţelor clădirilor publice în adăposturi de protecţie, „pentru a crea rapid spaţiu pentru 1 milion de persoane”. El a menţionat că agenţia sa va prezenta un plan cuprinzător în cursul acestei veri.
„O nouă crimă brutală”. Patru morți şi cel puţin 60 de răniți în doar 24 de ore în atacuri ruseşti asupra oraşului Harkov.
El a adăugat că ţara se află într-o cursă contracronometru, iar a se baza pe construirea de noi buncăre este insuficient. Astfel de adăposturi ar necesita mult timp pentru planificare şi construcţie şi ar fi extrem de costisitoare, a spus Tiesler. Prin urmare, structurile existente trebuie examinate cu atenţie şi acoperite cât mai curând posibil.
Temeri legate de extinderea conflictului din Ucraina
Invazia continuă a Rusiei în Ucraina a provocat temeri în alte ţări, în special în statele baltice, dar și în Polonia şi Germania, că Moscova ar putea deschide noi fronturi în Europa.
Dintre cele aproximativ 2 000 de buncăre şi camere de protecţie din Germania, rămase din perioada războiului rece, doar 580 sunt funcţionale, iar majoritatea necesită renovări costisitoare. Acestea pot adăposti aproximativ 480.000 de persoane, adică doar o jumătate de procent din populaţia Germaniei. În comparaţie, BBK a menţionat că Finlanda are 50.000 de camere de protecţie, ceea ce înseamnă spaţiu pentru 4,8 milioane de persoane, sau 85% din populaţia sa.
Tiesler a subliniat importanţa îmbunătăţirii sistemelor de informare, cum ar fi aplicaţiile mobile şi indicatoarele rutiere, pentru a comunica publicului locurile exacte unde ar putea căuta adăpost, precum și necesitatea modernizării sirenelor de avertizare. Aplicaţiile de avertizare existente trebuie, de asemenea, să fie mai bine protejate împotriva atacurilor cibernetice, a adăugat el.
Apel pentru finanțarea urgentă a planurilor de protecție civilă
Tiesler a îndemnat guvernul lui Friedrich Merz să se asigure că există fonduri disponibile pentru implementarea planurilor agenţiei sale. Deşi guvernul a recunoscut necesitatea acestor planuri, nu a alocat încă oficial fondurile necesare.
Se estimează că banii vor fi disponibili din miliardele de euro deblocate după ce parlamentul a suspendat frâna de îndatorare a Germaniei în martie, permițând cheltuieli mari în domeniul militar, infrastructurii esențiale - cum ar fi podurile şi drumurile care permit transportul tancurilor şi proviziilor - şi apărării civile. Serviciile de informaţii şi structurile de securitate cibernetică, care necesită investiţii esenţiale, sunt, de asemenea, în competiţie pentru aceste fonduri.
Tiesler a estimat că vor fi necesare cel puţin 10 miliarde de euro (8,4 miliarde de lire sterline) în următorii patru ani pentru a acoperi nevoile de apărare civilă şi cel puţin 30 de miliarde de euro în următorul deceniu.
În plus, el a solicitat înfiinţarea unui serviciu de protecţie civilă, fie pe baze obligatorii, fie voluntare, şi a îndemnat cetăţenii să contribuie la creşterea rezistenţei ţării prin aprovizionarea cu provizii de urgenţă în caz de penurie de energie şi apă. „Apelul nostru este: faceţi provizii suficiente pentru 10 zile, dacă este posibil”, a declarat el pentru ziar, reflectând apelurile similare ale altor guverne europene.
„Dar chiar şi o rezervă pentru cel puţin 72 de ore ar fi foarte utilă”, a adăugat Tiesler. „Aceasta poate fi utilizată pentru a face faţă întreruperilor minore din viaţa de zi cu zi”.
