Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a deschis un caz important, considerat a fi unul dintre cele mai relevante audiții de până acum. Această acțiune a fost inițiată în 2019 de studenți din Vanuatu, un mic arhipelag din Pacific, și a fost susținută printr-un vot al Adunării Generale a ONU.
Chiar dacă avizul judecătorilor va avea un caracter consultativ, se așteaptă ca acesta să influențeze și să redefinească justiția climatică, inspirând legislații și acțiuni juridice la nivel mondial. "Modificările climatice sunt o realitate cu care ne confruntăm zilnic", afirmă un student din Fiji, care a contribuit la această campanie.
Avizul CIJ a fost descris de un avocat al unei organizații non-guvernamentale ca fiind "una dintre cele mai importante decizii juridice din epoca modernă". ONU a cerut celor 15 judecători să răspundă la întrebări esențiale legate de obligațiile statelor de a proteja planeta de emisiile de gaze cu efect de seră și implicațiile legale ale acestor obligații, în special pentru statele insulare vulnerabile.
Audierile, care au avut loc în decembrie, au fost cele mai mari din istoria CIJ. Țările și activiștii de mediu, nemulțumiți de lentorile negocierilor internaționale, caută soluții în instanțe naționale și internaționale, unde au obținut deja câteva decizii favorabile.
Deși conferințele anuale COP au contribuit la modificarea previziunilor privind încălzirea globală, progresele sunt considerabil insuficiente pentru a atinge obiectivele de limitare a creșterii temperaturii stabilite prin Acordul de la Paris, având în vedere că planeta s-a încălzit deja cu 1,3%.
Discuțiile au evidențiat opoziția dintre țările mici în dezvoltare și marile economii poluate, precum Statele Unite și India, care au susținut procesul politic existent în cadrul ONU, în ciuda criticilor. În timp ce statele mici solicită compensații pentru daunele cauzate de poluatori istorici, multe țări dezvoltate refuză aceste cereri.
Reprezentanții țărilor mici cer, de asemenea, un calendar pentru eliminarea combustibililor fosili și recunoașterea responsabilităților istorice. Un exemplu este Tuvalu, care, deși contribuie cu foarte puțin la emisiile globale, riscă să dispară complet din cauza creșterii nivelului mării.
În timp ce avizele CIJ nu au forță constrângătoare, ele joacă un rol important în dezvoltarea dreptului internațional și în clarificarea aplicabilității acestuia în contextul crizei climatice, având potențialul de a influența legislația și dezbaterile publice la nivel global.