Sancțiunile impuse Rusiei au avut un impact semnificativ asupra exporturilor sale energetice, în special în contextul conflictului din Ucraina.
Gaze naturale și GNL
Până la invazia din februarie 2022, Rusia era principalul furnizor de gaze pentru Europa, având o pondere de 45% din importurile Uniunii Europene, cu livrări de aproximativ 150 miliarde metri cubi pe an. Conform estimărilor Comisiei Europene, până în 2024, volumul acestora ar putea scădea la 52 miliarde metri cubi, reprezentând doar 19% din necesarul UE. Această reducere se datorează, printre altele, disputelor contractuale și avariilor suferite de conducta Nord Stream, precum și sistării tranzitului prin Ucraina.
Deși UE nu a interzis complet importul de gaze prin conducte, sancțiunile adoptate în iulie 2025 au blocat tranzacțiile legate de Nord Stream. Comisia Europeană a propus un embargou total pentru importurile de gaze și GNL din Rusia până în 2027, propunere care nu a fost încă adoptată. De asemenea, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor implicate în dezvoltarea Arctic LNG 2, un proiect major pentru exportul de GNL.
Petrol
În ceea ce privește petrolul, SUA, Marea Britanie și UE au interzis importurile de țiței și produse rafinate din Rusia încă din primul an al conflictului. G7 a stabilit un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru exporturile maritime, ulterior revizuit la 47,60 dolari. Restricțiile vizează, de asemenea, transportul și asigurarea tancurilor petroliere. Circa 440 de nave din flota utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile au fost incluse pe liste negre.
Embargoul a redirecționat exporturile rusești de petrol către piețele asiatice, în special China, India și Turcia. Scopul acestor măsuri este de a menține stabilitatea prețurilor globale și de a reduce veniturile Rusiei.
Cărbune
Uniunea Europeană a interzis importurile de cărbune din Rusia încă din 2022, rezultatul fiind o scădere dramatică a livrărilor, care au ajuns la zero în 2023, față de 50 milioane tone în 2021, conform datelor Eurostat.
