Franța se confruntă cu o criză politică profundă, în care François Bayrou, cel de-al patrulea prim-ministru numit sub administrația președintelui Emmanuel Macron, se află pe cale de a pierde sprijinul. De la începutul mandatului său, Bayrou a propus reduceri bugetare drastice de 44 de miliarde de euro pentru a combate datoriile publice în creștere.
Președintele Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate în iunie 2024, în urma unei pierderi semnificative în alegerile pentru Parlamentul European, având speranța de a obține o majoritate stabilă. În schimb, rezultatul a fost un parlament divizat, îngreunând adoptarea unor legi esențiale.
După demiterea rapidă a lui Michel Barnier în calitate de prim-ministru, Bayrou se confruntă acum cu aceeași soartă, la mai puțin de nouă luni de la numire. Între timp, partidele de extremă dreapta și stânga cer alegeri prezidențiale anticipate, deși Macron a afirmat că nu va demisiona până în 2027.
Problema principală cu care se confruntă Franța este datoria publică, care a ajuns la 3.345 miliarde de euro, echivalentul a 114% din PIB. Aceasta este a treia cea mai mare datorie din zona euro, iar deficitul bugetar se estimează că va rămâne peste 5% din PIB în acest an.
Îmbătrânirea populației adaugă presiune asupra sistemului de pensii, iar Bayrou a subliniat necesitatea reformării programelor sociale pentru a evita o criză economică viitoare. Cu toate acestea, orice măsuri de austeritate sunt întâmpinate cu opoziție puternică, în special din partea stângii, care solicită creșteri de taxe în loc de reduceri.
