În luna martie, Uniunea Europeană a deschis drumul pentru crearea de centre pentru migranți în afara granițelor sale. Acest mecanism permite statelor membre să înființeze astfel de centre în țări din afara UE, având ca scop trimiterea persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse, care sunt obligate să părăsească teritoriul.
La două luni distanță, premierul britanic Keir Starmer a anunțat demararea discuțiilor pentru înființarea unor "centre de returnare" în afara Marii Britanii.
Țările vizate
Deși nu a specificat exact cu ce țări a inițiat aceste discuții, Balcanii par a fi o prioritate. Starmer a făcut declarații din Albania, care deja găzduiește centre de returnare pentru migranții care sosesc din Italia. De asemenea, Regatul Unit a anunțat recent un pachet de investiții de șase miliarde de euro în Macedonia de Nord.
„În loc să trateze Balcanii ca pe un depozit pentru migranți, UE și Regatul Unit ar putea juca un rol semnificativ în sprijinirea dezvoltării unor sisteme de azil funcționale”, a declarat Human Rights Watch, punând accent pe situația din Bosnia-Herțegovina.
Apelul pentru ajutor internațional
Comunitatea internațională ar trebui să colaboreze cu această țară pentru a îmbunătăți condițiile existente, protejând astfel solicitanții de azil și migranții, și nu să o încurajeze să adopte măsuri care ar putea agrava situația. „Adăugarea de solicitanți de azil respinși din Regatul Unit sau din UE în sistemul deja problematic de detenție din Bosnia nu va face decât să exacerbeze problemele existente și să crească riscurile de abuz”, a adăugat Hugh Williamson, directorul ONG-ului pentru Europa și Asia Centrală, menționând dificultățile în accesul la avocați și lipsa exercițiului fizic și a aerului curat.
ONG-ul subliniază că, în 2023, Bosnia a acordat statut de refugiat doar pentru patru persoane din 147 de cereri. Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, „deși legislația acestei țări prevede procesarea cererilor în termen de șase luni, adesea durează șase luni doar pentru un interviu inițial și până la 344 de zile pentru o decizie. Până la luarea acestei decizii, solicitanții de azil sunt, în esență, fără drepturi”, se arată în raport.
