Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat că va adresa o plângere Adunării Statelor Membre în legătură cu faptul că Ungaria nu a procedat la arestarea prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu.
Vizita oficială a lui Netanyahu în Ungaria, care a avut loc în aprilie, s-a desfășurat în contextul unui mandat de arestare emis de CPI în noiembrie anul trecut, pe fondul unor acuzații de crime de război legate de conflictul din Fâșia Gaza.
Autoritățile ungare nu au răspuns solicitării CPI din 21 martie, prin care se cerea cooperarea pentru arestarea temporară a premierului israelian. Reprezentanții CPI au declarat că au invitat Ungaria la diverse consultări, dar nu au primit niciun răspuns.
Guvernul de la Budapesta și-a justificat decizia prin lipsa unei legislații care să permită autorităților locale să execute mandatul de arestare. În plus, Ungaria a invocat „imunitatea de stat” a lui Netanyahu conform normelor internaționale, considerând că mandatul CPI nu este un act legal imparțial.
CPI a răspuns, afirmând că absența unei legislații interne corespunzătoare nu justifică neîndeplinirea obligațiilor ce revin statelor membre, subliniind că imunitatea nu se aplică în acest caz. „Obligația de a coopera este clar stipulată pentru Ungaria”, a adăugat CPI, menționând că neexecutarea mandatului afectează grav capacitatea Curții de a-și îndeplini misiunea.
Ungaria, stat parte la Statutul de la Roma, a anunțat recent intenția de a se retrage din acest sistem, retragerea urmând să fie efectivă în 2 iunie 2026. Până atunci, însă, are obligația de a respecta Statutul.
Adunarea Statelor Membre va analiza situația și va decide asupra pașilor următori la reuniunea anuală din decembrie, conform comunicatului CPI.
