Contrarevoluția drepturilor omului în SUA: albii și heterosexualii pot iniția procese pentru discriminare inversă

Contrarevoluția drepturilor omului în SUA: albii și heterosexualii pot iniția procese pentru discriminare inversă

Curtea Supremă a relansat procesul intentat de o femeie din Ohio, care susține că a fost refuzată ilegal pentru o promovare și că a fost retrogradată din cauza orientării sale sexuale.

Cei nouă judecători ai Curții au decis, în unanimitate, să anuleze hotărârea unei instanțe inferioare care a respins plângerea reclamantei Marlean Ames împotriva angajatorului său, Departamentul serviciilor pentru tineri din Ohio.

Ames a declarat că a avut un supervizor gay, iar în locul ei a fost preferată pentru promovare o lesbiană. De asemenea, ea susține că a fost retrogradată, cu o reducere salarială, în favoarea unui bărbat gay.

Disputa juridică s-a concentrat asupra necesității ca reclamanți, precum Ames, să aducă dovezi de încălcare a Titului VII din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea pe bază de rasă, religie, origine națională sau sex, inclusiv orientare sexuală.

Cererea de dovezi suplimentare

Ames a contestat o cerință impusă de unele tribunale din SUA, care solicită reclamanților din grupuri majoritare să prezinte mai multe dovezi decât cei din grupuri minoritare pentru a depune o plângere inițială de discriminare. Această cerință se bazează pe o hotărâre din 1973 a Curții Supreme, care reglementează procesul în mai multe etape pentru astfel de cazuri.

Printre instanțele care au aplicat această cerință se numără al 6-lea Circuit al Curților de Apel din Cincinnati, care a decis împotriva lui Ames, solicitând dovezi de „circumstanțe contextuale” care să demonstreze că angajatorul acuzat de discriminare este „un angajator neobișnuit care discriminează împotriva majorității”, cerințe pe care Ames nu le-ar fi îndeplinit, conform Curții de Apel.

Decizia Curții Supreme

Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, care a redactat hotărârea Curții Supreme, a afirmat că atât limbajul din Titlul VII, cât și precedentele Curții arată clar că nu există o distincție între reclamanți din grupuri majoritare și cei din grupuri minoritare.

„Prin instituirea acelorași protecții pentru orice individ - indiferent de apartenența la un grup minoritar sau majoritar - Congresul nu a lăsat loc tribunalelor să impună cerințe speciale doar reclamanților din grupuri majoritare”, a subliniat Jackson.

Ames, în vârstă de 61 de ani, a dat în judecată angajatorul în 2020, solicitând despăgubiri financiare. Ea a afirmat că a fost discriminată în baza Titlului VII, prin deciziile luate de Departament în 2019, din cauza orientării sale sexuale, deși era mai calificată decât cele două persoane gay promovate în locul ei.

„Eram heterosexuală și am fost dată la o parte pentru ei”, a declarat Ames pentru Reuters în februarie.

În prima zi după întoarcerea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care a desființat politicile de diversitate, echitate și incluziune (DEI) în agențiile federale, încurajând companiile private să facă același lucru.

Informatii preluate si adaptate din: Stirile PROTV
Etichete: angajare Curtea Supremă discriminare drepturile omului justiție orientare sexuală procese SUA Titlul VII
Autor: Petronela Alina