Memorandumul publicat de agenția de știri Interfax detaliază faptul că o soluționare a conflictului din Ucraina ar necesita recunoașterea internațională a Crimeei, o peninsulă ucraineană anexată unilateral de Rusia în 2014, precum și a altor patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le revendică drept teritoriu propriu, dar pe care nu le controlează integral. Rusia solicită, de asemenea, ca Ucraina să își retragă forțele din aceste regiuni.
Memorandumul reafirmă cererea Moscovei ca Ucraina să devină o țară neutră, excluzând aderarea la NATO, și insistă asupra protecției drepturilor vorbitorilor de limbă rusă, dorind ca aceasta să devină o limbă oficială. De asemenea, Rusia propune o interdicție legală împotriva "glorificării nazismului". Ucraina respinge acuzațiile de nazism ca fiind absurde și neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.
Condiții drastice pentru un armistițiu
Rusia a oficializat condițiile pentru o încetare a focului, prezentând două opțiuni care par a fi inacceptabile pentru Ucraina. Prima opțiune stipulează o retragere militară completă a Ucrainei din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Dintre acestea, Rusia controlează în totalitate doar Luhansk, având aproximativ 70% din celelalte regiuni.
A doua opțiune propune ca Ucraina să înceteze redesfășurările militare și să accepte oprirea ajutoarelor militare, comunicațiilor prin satelit și informațiilor din străinătate. De asemenea, Kievul ar trebui să ridice legea marțială și să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile.
Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a declarat că Moscova a sugerat o "încetare a focului specifică de două până la trei zile în anumite secțiuni ale frontului" pentru a permite colectarea trupurilor soldaților decedați, conform News.ro.
Condițiile prezentate în cadrul negocierilor de la Istanbul evidențiază refuzul Moscovei de a face compromisuri, în ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump de a pune capăt "băii de sânge" din Ucraina. Ucraina a respins constant aceste condiții, considerându-le echivalente cu capitularea.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a menționat că Ucraina, care a elaborat propria foaie de parcurs pentru pace, va examina documentul propus de Rusia, dar nu a oferit comentarii imediate.
Delegațiile celor două părți s-au întâlnit luni la Istanbul pentru a doua rundă de negocieri din martie 2022, convenind să schimbe prizonieri de război, concentrându-se pe cei mai tineri și mai grav răniți, precum și să restituie trupurile a 12.000 de soldați decedați.
Zelenski a anunțat că Ucraina a prezentat Rusiei o listă cu 400 de copii pe care îi consideră răpiți, însă delegația rusă a fost de acord să colaboreze pentru întoarcerea a doar 10 dintre aceștia. Rusia susține că copiii au fost mutați din zonele de război pentru a fi protejați.
Ce vrea Ucraina
Conform foii de parcurs elaborată de Ucraina, aceasta nu dorește nicio restricție privind forțele sale militare după un eventual acord de pace și nici o recunoaștere internațională a suveranității Rusiei asupra regiunilor ucrainene ocupate. De asemenea, Ucraina solicită despăgubiri, conform News.ro.
Moscova afirmă că urmărește o înțelegere pe termen lung, nu o simplă pauză în război, în timp ce Kievul susține că Putin nu este interesat de pace. Donald Trump a declarat că Statele Unite sunt pregătite să renunțe la eforturile lor de mediere dacă ambele părți nu demonstrează progrese către un acord.
Între timp, pe teren, conflictul s-a intensificat, Rusia desfășurând cele mai mari atacuri cu drone din acest război, avansând pe câmpul de luptă cu un ritm rapid în luna mai. Ucraina a lansat 117 drone în cadrul unei operațiuni denumite "Pânza de păianjen", vizând bombardierele rusești cu rază lungă de acțiune și capacitate nucleară. Imaginile din satelit sugerează că atacurile au provocat daune semnificative, deși ambele părți oferă explicații contradictorii cu privire la amploarea acestora.
Analiștii militari occidentali consideră aceste atacuri, desfășurate la mii de kilometri de linia frontului, drept una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni ucrainene din război.
Flota de bombardiere strategice a Rusiei, parte a arsenalului său nuclear, este cea mai mare din lume. În fața avertismentelor repetate ale lui Putin cu privire la puterea nucleară a Rusiei, SUA și aliații lor au fost atenți la riscurile de escaladare a conflictului.
Un oficial al administrației americane a declarat că Trump și Casa Albă nu au fost informați înainte de atac, iar un fost oficial a menționat că Ucraina nu dezvăluie în mod regulat planurile sale SUA pentru astfel de acțiuni din motive de securitate operațională.
Zelenski a afirmat că operațiunea, care a implicat drone ascunse în plafoane de lemn pe camioane, a contribuit la restabilirea încrederii partenerilor internaționali că Ucraina este capabilă să continue războiul, subliniind: "Ucraina nu se va preda și nu va ceda în fața niciunui ultimatum."
