Programul „Canada Leads”, lansat în aprilie, își propune să încurajeze următoarea generație de inovatori, atrăgând cercetători biomedici aflați la început de carieră în nordul graniței.
Universitatea Aix-Marseille din Franța a implementat, în martie, programul „Safe Place for Science” (Loc sigur pentru știință), angajându-se să „primească” oameni de știință din SUA care se simt amenințați sau împiedicați în cercetările lor.
Programul australian „Global Talent Attraction Program”, anunțat tot în aprilie, oferă salarii competitive și pachete de relocare. Anna-Maria Arabia, șefa Academiei Australiene de Științe, a subliniat: „Ca răspuns la ceea ce se întâmplă în SUA, vedem o oportunitate fără precedent de a atrage aici unele dintre cele mai inteligente minți”.
De la al Doilea Război Mondial, Statele Unite au investit sume considerabile în cercetarea științifică desfășurată în universități independente și agenții federale. Această finanțare a contribuit la consolidarea poziției Statelor Unite ca cea mai importantă putere științifică din lume, facilitând descoperiri precum telefoanele mobile, internetul și noi metode de tratament pentru cancer, boli de inimă și accidente vasculare cerebrale, conform lui Holden Thorp, redactor-șef al revistei Science.
Citește și
Donald Trump vrea ca iPhone-urile să fie produse în SUA, dar planul se lovește de obstacole legale și tehnologice.
Cu toate acestea, acest sistem este acum zguduit.
De când președintele Donald Trump a preluat funcția în ianuarie, administrația sa a semnalat ceea ce consideră a fi risipă și ineficiență în cheltuielile federale pentru știință, aplicând reduceri semnificative ale personalului și finanțării acordate Fundației Naționale pentru Știință, Institutelor Naționale de Sănătate, NASA și altor agenții, precum și reducerea fondurilor destinate cercetării pentru universitățile private.
Proiectul de buget al Casei Albe pentru anul viitor preconizează o reducere de aproximativ 40% a bugetului NIH și de 55% a celui al Fundației Naționale pentru Știință.
„Administrația Trump își petrece primele luni revizuind proiectele administrației anterioare, identificând risipa și realiniind cheltuielile pentru cercetare pentru a se potrivi priorităților poporului american și pentru a menține dominația noastră inovatoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai.
Mai multe universități au început deja să anunțe înghețarea angajărilor, concedierea personalului sau oprirea admiterii de noi studenți la studii postuniversitare. Joi, administrația Trump a revocat dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți internaționali, deși un judecător a suspendat această decizie.
Instituțiile de cercetare din străinătate urmăresc cu îngrijorare colaborările care depind de colegii din SUA, dar văd și oportunități de a atrage talente. „Există amenințări la adresa științei... la sud de graniță”, a declarat Brad Wouters de la University Health Network, cel mai important spital și centru de cercetare medicală din Canada, care a lansat campania de recrutare „Canada Leads”. „Există un întreg rezervor de talente, o întreagă generație care este afectată de acest moment.”
Promisiunea unui loc sigur pentru a face știință
Universitățile din întreaga lume caută constant să recruteze personal de la alte universități, similar cu companiile de tehnologie și întreprinderile din alte domenii. Ce este neobișnuit în prezent este că mulți recrutori globali vizează cercetătorii, oferindu-le ceva ce pare amenințat: libertatea academică.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luna aceasta că Uniunea Europeană intenționează „să consacre libertatea cercetării științifice în lege”. Ea a vorbit la lansarea campaniei „Alegeți Europa pentru știință”, care a fost în pregătire înainte de reducerile bugetare ale administrației Trump, dar care caută să profite de momentul actual.
Eric Berton, președintele Universității Aix-Marseille, a exprimat un sentiment similar după lansarea programului „Safe Place for Science”. „Colegii noștri americani din domeniul cercetării nu sunt interesați în mod special de bani”, a spus el despre solicitanți. „Ceea ce își doresc cel mai mult este să își poată continua cercetările și să li se respecte libertatea academică.”
Este prea devreme pentru a vorbi despre „exodul creierelor”
Este prematur să estimăm câți oameni de știință vor decide să părăsească SUA. Va dura luni de zile până când universitățile vor analiza cererile și vor acorda finanțarea, iar cercetătorii vor avea nevoie de și mai mult timp pentru a-și schimba viața.
În plus, avansul american în finanțarea cercetării și dezvoltării este considerabil — chiar și reducerile semnificative ar putea lăsa în picioare programe esențiale. Statele Unite au fost, de zeci de ani, principalul finanțator mondial al cercetării și dezvoltării, incluzând investițiile guvernamentale, universitare și private. În 2023, țara a finanțat 29% din cercetarea și dezvoltarea mondială, conform Asociației Americane pentru Progresul Științei.
Cu toate acestea, unele instituții din străinătate semnalează un interes semnificativ din partea cercetătorilor din SUA. Aproape jumătate din cererile depuse la programul „Safe Place for Science” — 139 din 300 — au provenit de la oameni de știință din SUA, inclusiv cercetători în domeniul inteligenței artificiale și astrofizicieni.
Numărul candidaților din SUA care au aplicat în cadrul rundei de recrutare din acest an pentru Institutul de Genetică, Biologie Moleculară și Celulară din Franța s-a dublat față de anul trecut. La Societatea Max Planck din Germania, Programul de Excelență Lise Meitner, destinat tinerelor cercetătoare, a atras de trei ori mai multe candidaturi din partea cercetătorilor din SUA în acest an față de anul trecut.
Recrutorii care colaborează cu companii și organizații non-profit observă o tendință similară. Totuși, există obstacole practice de depășit pentru cei care doresc să se mute pe alt continent. Acestea pot include barierele lingvistice, organizarea îngrijirii copiilor sau a persoanelor vârstnice și diferențele semnificative între programele naționale de pensii sau de pensionare.
Legături cu comunitatea
Brandon Coventry nu s-a gândit niciodată că va lua în considerare o carieră științifică în afara Statelor Unite. Totuși, reducerile fondurilor federale și incertitudinea cu privire la acordarea unor noi subvenții l-au făcut să se îndoiască. Deși ezită să își părăsească familia și prietenii, a depus candidaturi pentru posturi universitare în Canada și Franța. „Nu am vrut niciodată neapărat să părăsesc Statele Unite, dar aceasta este o opțiune serioasă pentru mine”, a declarat Coventry, care este cercetător postdoctoral în domeniul implanturilor neuronale la Universitatea din Wisconsin-Madison.
Însă nu este ușor să renunți la o carieră științifică și să te muți, cu atât mai puțin să îți schimbi viața. Marianna Zhang studia modul în care copiii dezvoltă stereotipuri rasiale și de gen în calitate de cercetătoare postdoctorală la Universitatea din New York, când i-a fost anulată bursa acordată de Fundația Națională pentru Știință. Ea a declarat că a simțit că „America, ca țară, nu mai era interesată de studierea unor întrebări precum ale mele”. Totuși, nu era sigură ce va face în continuare. „Nu este o soluție ușoară să fugi și să te refugiezi într-o altă țară”, a spus ea.
Programele de recrutare variază în ambiție, de la cele care încearcă să atragă o duzină de cercetători la o singură universitate până la inițiativa continentală „Alege Europa”. Însă nu este clar dacă suma totală a finanțării și a noilor posturi oferite ar putea compensa pierderile din SUA.
Chiar dacă universitățile și institutele se gândesc să recruteze talente din SUA, reducerile de fonduri sunt întâmpinate mai degrabă cu îngrijorare decât cu bucurie. „Știința este o activitate globală”, a declarat Patrick Cramer, directorul Societății Max Planck, subliniind că seturile de date și descoperirile sunt adesea împărtășite între colaboratori internaționali. Unul dintre obiectivele campaniilor de recrutare este „de a contribui la prevenirea pierderii de talente pentru comunitatea științifică globală”, a afirmat el.
Cercetătorii din întreaga lume vor avea de suferit dacă vor fi întrerupte colaborările și vor fi închise bazele de date, spun oamenii de știință. „SUA au fost întotdeauna un exemplu, atât în domeniul științei, cât și al educației”, a declarat Patrick Schultz, președintele Institutului de Genetică, Biologie Moleculară și Celulară din Franța. Prin urmare, reducerile și politicile au fost „foarte îngrijorătoare și pentru noi, deoarece erau un exemplu pentru întreaga lume”.
