Recenta ambiguitate în politica externă a lui Donald Trump a amplificat sentimentul de incertitudine, în special în urma escaladării violențelor în Orientul Mijlociu și a retragerii sale neașteptate de la summitul G7 din Canada. Casa Albă a menționat că decizia a fost influențată de „evenimentele din Orientul Mijlociu”, deși Trump a negat orice legătură cu armistițiile.
În acest context, analiza situației actuale subliniază opțiunile pe care Trump le are:
1. Presiunea din partea lui Netanyahu și escaladarea conflictului
În timp ce atacurile israeliene continuă, Trump a amenințat Iranul cu represalii severe, susținând că scopul său principal este prevenirea obținerii de către Iran a armelor nucleare. Deși Netanyahu preferă o abordare militară, Trump pare să favorizeze o soluție negociată, reflectându-și astfel imaginea de negociator abil.
Trump a oscilat între amenințări și diplomație, sugerând că un atac israelian ar putea facilita sau distruge posibilitatea unui acord. Această imprevizibilitate este uneori percepută de susținătorii săi ca o strategie deliberată, cunoscută sub numele de „teoria nebunului”, menită să forțeze adversarii la conformare.
Unii consilieri ai săi susțin o abordare de „presiune maximă” asupra Iranului, considerând că amenințările vor genera rezultate, deși Iranul a fost deschis la negocieri anterior, în cadrul acordului nuclear din 2015, de care Trump s-a retras.
2. Opțiunea de a menține status quo-ul
Deocamdată, Trump a reiterat că SUA nu sunt implicate direct în atacurile Israelului. Totuși, escaladarea conflictului ar putea avea repercusiuni asupra moștenirii sale politice. Distrugătoarele americane și sistemele de apărare terestră sprijină Israelul, iar consilierii îl avertizează să evite orice acțiuni care ar putea duce la intensificarea atacurilor împotriva Iranului.
Netanyahu a sugerat că eliminarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, ar putea rezolva conflictul, dar surse anonime au indicat că Trump este împotriva unei astfel de măsuri.
3. Ascultarea susținătorilor și retragerea
Sprijinul intern este un factor cheie în deciziile lui Trump. Deși majoritatea republicanilor susțin Israelul, mișcarea „Make America Great Again” (MAGA) cuprinde voci care contestă implicarea SUA în conflicte externe. Critici, precum Tucker Carlson, au subliniat că implicarea în Orientul Mijlociu ar contraveni promisiunii lui Trump de a pune America pe primul loc.
În plus, amenințările din partea Iranului cu represalii asupra bazei militare americane din regiune ar putea întări apelurile pentru o politică izolaționistă. Această presiune ar putea influența astfel deciziile lui Trump și relația cu Netanyahu, în direcția unei retrageri strategice.
