„Nu există nicio discuție despre trimiterea de trupe în Ucraina, este o chestiune care depășește realitatea politică actuală, nu există motive să discutăm despre acest subiect acum”, a declarat Friedrich Merz, la prima sa vizită în Italia de la preluarea mandatului.
Acesta a călătorit la Roma pentru Liturghia inaugurală a pontificatului Papei Leon al XIV-lea, care a avut loc la Vatican în această duminică.
Alegeri 2025
Reacția Poliției după ce AUR a acuzat că sunt buletine ștampilate cu numele lui Nicușor Dan.
Gheorghe Hagi și Gheorghe Popescu au votat la Istanbul: “România pe primul loc” | VIDEO.
Alertă falsă privind furtul de acte de identitate în Singureni. Reclamați la vot cu buletinul altuia.
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 2. George Simion și Nicușor Dan, în finala pentru Cotroceni. Primele declarații.
Merz a subliniat importanța concentrării eforturilor în cadrul războiului din Ucraina asupra încetării conflictului. „Lucrăm acum la o încetare a focului; dorim ca armele să tacă”, a afirmat cancelarul german.
La rândul său, Giorgia Meloni a exprimat un punct de vedere similar, afirmând că trimiterea de trupe în Ucraina „nu mai este un subiect de discuție”. „Chestiunea soldaților pare să s-a încheiat”, a adăugat aceasta, specificând că „suntem disponibili să participăm în orice format”.
Meloni a subliniat că prioritățile actuale sunt „sprijinirea continuă a Ucrainei în ceea ce privește capacitățile sale defensive” și ajutarea Kievului în obținerea „garanțiilor de securitate” din partea Rusiei.
În fața insistențelor reporterilor, Meloni și-a reiterat scepticismul față de trimiterea soldaților în Ucraina, afirmând: „Mi-am exprimat în mod repetat îndoielile cu privire la eficacitatea unei astfel de inițiative, mai ales acum, când toți lucrăm la prioritizarea unei încetări necondiționate a focului”.
Merz pledează pentru un rol mai important al Italiei
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că susține o implicare mai intensă a Italiei în eforturile europene de a pune capăt războiului din Ucraina, conform dpa. „Am convenit că Italia trebuie să joace un rol important aici”, a afirmat el.
Merz a adăugat că va purta discuții cu alți parteneri europeni pe această temă în zilele următoare. „Nu trebuie să ne lăsăm divizați în Uniunea Europeană. Nu există membri de clasă întâi sau de clasă a doua”, a apreciat noul cancelar german.
Absența recentă a lui Meloni de la o vizită la Kiev efectuată de liderii Franței, Regatului Unit, Poloniei și Germaniei a stârnit iritare în Italia. Potrivit presei, Meloni nu a participat la insistențele președintelui francez Emmanuel Macron.
După întâlnirea cu Merz, Meloni a declarat - fără a numi persoane - că ar putea fi momentul să „lăsăm deoparte sensibilitățile personale care amenință să submineze unitatea vitală și fundamentală a Occidentului”.
Merz a descris Italia, condusă de o coaliție de dreapta din 2022, drept un „partener strategic indispensabil”.
Înaintea vizitei lui Merz la Roma, un articol din cotidianul conservator german Die Welt a provocat controverse, afirmând că Italia nu a fost menționată ca țară parteneră importantă în acordul de coaliție al guvernului german, la insistențele Partidului Social Democrat (SPD).
Principalele figuri politice italiene, inclusiv ministrul de externe Antonio Tajani, au exprimat indignarea față de acest articol. „Relatările despre acest lucru sunt toate false”, a subliniat Merz după întâlnirea cu Meloni, adăugând că „nu a existat niciodată o discuție controversată despre rolul Italiei în Uniunea Europeană” între negociatorii șefi ai partenerilor de coaliție.
Imigrația și politicile ecologice
Referitor la imigrație, Merz a sugerat sâmbătă că procedurile de azil ar putea fi efectuate în țările din afara UE, ca o modalitate de a reduce migrația neregulamentară în Europa, conform dpa. El a menționat încercarea Italiei de a face acest lucru prin trimiterea solicitanților de azil în Albania - o politică suspendată temporar de instanțele italiene.
„Dar aceasta poate fi, desigur, o opțiune”, a apreciat Merz, adăugând că coaliția de la Roma, formată din trei partide de dreapta și conservatoare, a decis să proceseze cererile de azil în Albania pentru migranții interceptați în Marea Mediterană.
Cu toate acestea, această politică a fost blocată repetat de justiția italiană și este acum revizuită de Curtea Europeană de Justiție pentru conformitate cu legislația europeană.
Până acum, modelul nu a fost implementat cu succes, iar taberele speciale din Albania au rămas, în mare parte, goale de luni de zile. Totuși, Merz a declarat că Germania va lua în considerare externalizarea procedurilor de azil, în ciuda dificultăților întâmpinate de Italia. „Aceasta, cu siguranță, nu este soluția la problemă”, a recunoscut el, „dar ar putea ajuta la reducerea problemei”.
Cancelarul german a subliniat, de asemenea, necesitatea implementării rapide a reformei europene în materie de azil și extinderea cooperării în cadrul Uniunii Europene pentru a combate migrația ilegală. „Nu vom mai apăsa pe frână când vine vorba de rezolvarea problemelor din Uniunea Europeană”, a promis el.
Meloni a avertizat că politicile ecologice ale UE riscă să genereze „deșertificare industrială”. „Am spus adesea că într-un deșert nu este nimic verde. Înainte de orice altceva, trebuie să luptăm împotriva deșertificării industriei europene”, a insistat premierul italian.
Meloni a cerut ca combustibilii alternativi să joace un rol central în strategia ecologică a Europei, criticând reglementările anterioare ale UE pentru rigiditatea lor, care a „zdrobit” sectoare precum industria auto.
De asemenea, ea a subliniat vulnerabilitatea strategică a Europei în dependența de lanțurile de aprovizionare cu vehicule electrice, dominate de țări non-europene. „Cred că este contraproductiv să ne concentrăm doar pe tranziția electrică, unde lanțurile de aprovizionare nu sunt controlate de Europa, ci de alți actori”, a spus ea.
Meloni a îndemnat Comisia Europeană să revizuiască aspectele cheie ale Green Deal, inclusiv noi calcule ale emisiilor care să ia în considerare întregul ciclu de producție al unui vehicul, nu doar emisiile din țeava de eșapament.
Recent, Parlamentul European a votat pentru flexibilizarea regulilor pentru producătorii de automobile europeni, ceea ce va permite acestora să atingă obiectivele pe baza emisiilor medii în perioada 2025-2027, mai degrabă decât doar anul acesta.
Italia și Germania - principalele două economii manufacturiere din Europa - „ar trebui să conducă eforturile de restabilire a competitivității”, a apreciat Meloni, adăugând că sectorul auto este un domeniu în care cooperarea bilaterală ar putea avea un impact decisiv.
În ceea ce privește gazoductele, Merz și-a exprimat sprijinul pentru propunerea Comisiei Europene de a împiedica reluarea operațiunilor gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, ca parte a unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. „Discuțiile directe dintre Rusia și Ucraina de vineri de la Istanbul nu au fost la nivelul așteptărilor mele”, a declarat el.
Pe 10 mai, în timpul unei vizite la Kiev, Merz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și premierul polonez Donald Tusk au transmis un ultimatum Rusiei, cerând o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina și avertizând că, în caz de nerespectare, UE va impune noi sancțiuni.
Europenii se pregătesc acum pentru un nou pachet de sancțiuni, care va viza în principal sectoarele financiar și energetic ale Rusiei. Vineri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit primele detalii.
O purtătoare de cuvânt a Ursulei von der Leyen a explicat că eventualele sancțiuni asupra conductelor ar avea rolul de a „descuraja orice interes, în special al investitorilor, de a desfășura activități privind Nord Stream în viitor”.
Gazoductul Nord Stream 1 a livrat gaz rusesc în Europa până în vara anului 2022, înainte de a fi deteriorat de explozii, iar Nord Stream 2 nu a intrat niciodată în funcțiune.
