Băile Herculane, odată o stațiune renumită, se află în centrul unor inițiative de restaurare conduse de tineri arhitecți, care doresc să readucă la viață acest loc plin de istorie.
Oana Chirila, o arhitectă de 31 de ani, a descoperit orașul în urmă cu opt ani și, impresionată de frumusețea sa, a reunit o echipă de voluntari pentru a contribui la revitalizarea zonei. Aceștia se confruntă cu provocări semnificative, deoarece multe dintre cele 800 de monumente istorice din România sunt în stare de degradare avansată.
Decăderea Băilor Herculane a început după tranziția de la comunism, caracterizată prin privatizări neclare și conflicte juridice, care au afectat grav dezvoltarea și întreținerea infrastructurii.
Printre clădirile emblematice se numără băile termale Neptun, construite în 1886, care au găzduit odinioară personalități istorice, dar care acum se află într-o stare deplorabilă. Chirila a subliniat că majoritatea acestor bijuterii arhitecturale sunt în pericol din cauza sechestrului care blochează accesul la fonduri necesare restaurării.
Cu toate acestea, lucrările de reamenajare din jurul stațiunii au început să atragă din nou vizitatori. S-au construit cabine de schimb și pavilioane, iar bazinele au fost renovate, contribuind la creșterea numărului de turiști, de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024.
Proiectele de restaurare continuă vara aceasta cu ajutorul studenților, sperându-se că Băile Herculane vor deveni o „perlă a Europei”. Totuși, Oana Chirila rămâne precaută în privința viitorului, dar este optimistă datorită interesului manifestat de comunitate.
„Herculane a căzut în decadență din cauza corupției, dar noi sperăm că prin acțiunile cetățenilor motivați, va putea în sfârșit să se vindece”, a declarat ea.
