Protestul a avut loc sub devizele „Nu NATO!” și „Nu bugetelor de război!”, participanții cerând guvernului spaniol, condus de premierul socialist Pedro Sanchez, să respingă ferm alocarea de fonduri pentru cheltuieli militare, în detrimentul celor sociale.
Aproximativ 3.000 de oameni au luat parte la manifestație, scandând mesaje precum „Jos armele, sus pensiile!”, „Nu vrem să plătim războiul tău cu Sănătatea și Educația” și „Israelul asasin, Europa sponsor”. Acestea reflectă nu doar îngrijorările legate de războiul din Ucraina, ci și de conflictul din Fâșia Gaza. La miting au fost prezenți și lideri politici ai stângii spaniole, precum și activiști pentru drepturi sociale.
Unul dintre participanți, Javier Baeza, preot al unei biserici care sprijină grupuri vulnerabile, a subliniat că „Finanțarea reînarmării va veni, fără nicio îndoială, prin reduceri ale cheltuielilor sociale”. El a adăugat că „nu putem accepta această cale războinică, întrucât ea nu va conduce la nimic bun”.
Deputatul Enrique Santiago din partea formațiunii Stânga Unită, parte a coaliției de stânga care guvernează Spania, a afirmat că va fi „foarte greu, dacă nu chiar imposibil” pentru partidul său să rămână în guvernul care adoptă o astfel de direcție militară. De asemenea, eurodeputata Irene Montero, secretar general al partidului de stânga Podemos, a criticat guvernul spaniol pentru creșterea cheltuielilor militare cu aproximativ 10,5 miliarde de euro, ceea ce, spune ea, deja duce la reduceri ale cheltuielilor sociale pentru educație.
Manifestația de la Madrid a avut loc înainte de summitul NATO programat pentru 24 și 25 iunie la Haga, unde statele membre sunt așteptate să își crească angajamentele privind bugetele destinate apărării. Președintele american Donald Trump a solicitat membrilor europeni ai NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, un obiectiv semnificativ peste actualul angajament de 2% din PIB.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat, de asemenea, ca statele membre să își crească cheltuielile militare, propunând o structură de 5% din PIB, defalcat în 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura. El a insistat asupra necesității ca liderii statelor membre să comunice cetățenilor lor că „avem societăți bogate, putem face asta” și că „dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, dar peste câțiva ani, vom fi amenințați”.
