Depășirea pragului de 5 lei pentru 1 euro, în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, a fost observată și pe piețele internaționale. În a doua zi după depășirea acestui prag psihologic, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de 5.0991 lei pentru 1 euro.
Este important de menționat că deprecierea în sine nu este una semnificativă. Problema constă în faptul că acest prag psihologic de 5 lei/euro nu a fost depășit nici măcar în timpul recesiunii din 2020, provocată de pandemia de Covid. Acest nivel a fost respectat timp de mulți ani, aproape indiferent de evoluția economică, iar acum politicienii se atacă reciproc, fără a-și asuma responsabilitatea pentru această situație.
Alerte în perspectiva alegerilor din 2025
În prima zi de campanie pentru prezidențiale, George Simion a efectuat o vizită în Londra, iar Nicușor Dan a participat la o ceremonie. De asemenea, Crin Antonescu a comentat ironic despre candidați, spunând că între cele două secte nu există loc de ascuns.
De asemenea, maghiarii din Transilvania s-au distanțat de Viktor Orban, iar bisericile maghiare îndeamnă credincioșii să voteze împotriva extremismului.
Revenind la cursul valutar, anunțul oficial al BNR referitor la evoluția acestuia a fost anticipat de realitățile de pe piața interbancară, unde cursul a atins 5,1 lei pentru un euro.
Deprecierea leului confirmată de BCE
Deprecierea monedei naționale a fost confirmată de Banca Centrală Europeană (BCE), care a menționat că euro a depășit pragul psihologic de 5 lei pe piața interbancară, un nivel care a fost apărat de BNR până acum.
Euro a atins temporar valoarea de 5,1 lei marți, în jurul orei 12:15, crescând de la un nivel de sub 4,98 lei la începutul ședinței. Ulterior, moneda europeană s-a stabilizat în jurul valorii de 5,08 lei.
Un curs mai mare afectează direct serviciile și produsele de import, inclusiv abonamentele la telefonie mobilă, accizele aplicate de stat pe anumite produse, piața auto, imobiliară și chiar alimentația zilnică, România fiind dependentă de importuri.
De asemenea, un curs mai mare exercită presiune asupra datoriei guvernamentale. Din cele peste 1.090 de miliarde de lei de datorie guvernamentală, aproape 400 de miliarde de lei sunt exprimate în euro.
Banca Națională a României a atras lichiditatea din piață în urma scăderii intrărilor de capital și creșterii ieșirilor, ceea ce a dus la creșterea dobânzilor. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat că, pentru a tempera aceste fluctuații, a fost necesară atragerea lichidității din piață.
Impact asupra creditelor raportate la ROBOR
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut marți la 6,47% pe an, de la 6,08% pe an în ședința precedentă. La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%. Indicele la șase luni, utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare în lei, a crescut la 6,53%, de la 6,16%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 6,58%, de la 6,23%.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, în scădere față de 5,66% din trimestrul anterior.
