Conform unei analize recente, între 2010 și 2023, remitențele trimise în România de către românii care lucrează în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 de milioane de euro la aproximativ 10 miliarde de euro.
Deși și remitențele trimise din România de către migranții străini au crescut, de la circa 88 milioane de euro în 2010 la 1,4 miliarde euro în 2023, decalajul dintre remitențele de intrare și cele de ieșire evidențiază o scădere alarmantă a atractivității ocupaționale a economiei românești în comparație cu alte țări.
Declinul atractivității economice
„Pentru a evalua puterea reală a economiei naționale, am dezvoltat un indice specific în cadrul unei cercetări efectuate de ICCV - Academia Română, dedicată migranților români din Marea Britanie și din întreaga lume. Acest indice măsoară dinamica în timp a diferenței dintre remitențele de intrare și cele de ieșire, subliniind astfel puterea de atracție a economiei românești”, a afirmat Ciprian Bădescu pentru Agerpres.
În 2010, diferența dintre remitențele de intrare și cele de ieșire era de 553 de milioane de euro, iar în 2023 a crescut la aproape 9 miliarde de euro. Această evoluție sugerează o deteriorare semnificativă a atractivității ocupaționale a economiei românești.
Factori care contribuie la scăderea atractivității economice
Indicele de atractivitate economică este calculat ca o medie ponderată a trei indicatori: accesibilitatea, abundența forței de muncă și calificarea populației. Scăderea acestui indice în România este influențată de decalajul puterii de cumpărare, beneficiile sociale, nivelurile de impozitare și politicile de susținere a antreprenoriatului.
Între 2010 și 2023, România a coborât pe ultimul loc în privința atractivității economiilor din Europa Centrală și de Est. „Rata de creștere a acestui indice, care reflectă declinul puterii de atracție ocupațională, a fost de circa 1600%, ceea ce corespunde unei descreșteri medii anuale a atractivității de 123%”, a adăugat Bădescu.
Impactul migrației asupra populației
Pe termen lung, acest declin contribuie la fenomenul depopulării și al dispariției satelor. „România se confruntă cu amenințări suprapuse, cum ar fi declinul demografic și migrația. La pierderea populației se adaugă deteriorarea stării de sănătate, în special în mediul rural, unde îmbătrânirea accelerată este o realitate”, a subliniat cercetătorul.
În acest context, Consiliul Județean Dolj a inițiat crearea de centre comunitare integrate pentru a facilita accesul la servicii de sănătate și sociale pentru săteni. De asemenea, Ministerul Muncii a anunțat lansarea unui proiect de incluziune socială care vizează sprijinirea a peste 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural.
„Crearea acestor centre este esențială pentru a aborda nevoile comunităților marginalizate și pentru a oferi suport celor afectați de migrație și de îmbătrânire”, a concluzionat Bădescu.
