Recent, guvernul român a inițiat discuții asupra unui proiect de lege care vizează modificarea modalității de retragere a fondurilor acumulate în sistemul de pensii private. Conform noilor reglementări, contribuabilii vor putea accesa doar 25% din suma totală imediat, restul urmând să fie plătit în tranșe lunare.
Reprezentanții administratorilor fondurilor de pensii private afirmă că această reformă va aduce beneficii pentru participanți. Totuși, proiectul a generat critici semnificative din partea unor experți și organizații din domeniu.
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a declarat că propunerea este inspirată din cele mai bune practici din Uniunea Europeană și OECD. În același timp, președintele APAPR, economis Radu Crăciun, a subliniat că pragul de 25% impus de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu influențează capacitatea administratorilor de a face plățile către contribuabili.
Crăciun a afirmat că acest proiect de lege nu va schimba impactul asupra sistemului de pensii private, subliniind că indiferent de reglementări, plățile vor continua să fie efectuate într-o singură tranșă.
Reforma propusă este considerată cea mai semnificativă de la înființarea Pilonului II. Fondurile de pensii private, administrate de entități financiare, investesc sumele cotizate de români în acțiuni și titluri de stat, generând profituri semnificative pentru administratorii acestora.
Conform datelor disponibile, în 2025, fondurile private de pensii nu au raportat pierderi, iar profiturile nete au variat între 7,8 și 74 milioane de lei. Cifra de afaceri a pieței este dominată de NN, cu aproape 140 milioane de lei.
Un alt aspect important este comisionul de performanță, perceput de administratorii fondurilor în funcție de rentabilitatea investițiilor. Acest comision variază, în funcție de performanța fondului comparativ cu rata inflației, cu o limită maximă de 0,07% pe lună din activul total administrat.
