Creșterea cheltuielilor nete ale României depășește semnificativ plafonul stabilit de traiectoria corectivă, generând riscuri clare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030. În acest context, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a implementat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului.
Comisia a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile au crescut pe fondul agravării deficitului fiscal și al contului curent, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Deficitul public a crescut, fiind influențat în special de majorările salariilor și pensiilor din sectorul public, de creșterea consumului privat și de deficitul deja ridicat al contului curent, se menționează în analiza Executivului comunitar publicată miercuri.
Documentul subliniază că, în anul precedent, soliditatea mixului de finanțare externă, bazat pe investiții străine directe nete substanțiale și fonduri europene, a slăbit, ceea ce a contribuit la controlul creșterii datoriei externe.
Riscurile la adresa stabilității macroeconomice s-au adâncit
Sunt prognozate doar reduceri marginale pentru deficitele guvernamentale și de cont curent în 2025 și 2026. Deși se estimează o încetinire a creșterii costurilor unitare ale forței de muncă și a inflației, acestea vor rămâne ridicate. Progresele în ceea ce privește politicile au fost minime în 2024, iar riscurile pentru stabilitatea macroeconomică s-au intensificat. Incertitudinea politică a crescut spre sfârșitul anului trecut, lăsând țara vulnerabilă la schimbările percepției investitorilor și la creșterea costurilor de împrumut.
În aceste condiții, CE consideră că implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu și a unei reforme fiscale în 2025 ar putea reduce semnificativ vulnerabilitățile fiscale. Reformele structurale, mai ales cele incluse în Planul de Reducere a Riscurilor, sunt esențiale pentru a consolida competitivitatea, performanța la export și pentru a atrage finanțare suplimentară din partea UE.
Cu toate acestea, este probabil să fie necesare măsuri suplimentare. Fără acțiuni hotărâte atât în domeniul reformei fiscale, cât și în cel structural, deficitele fiscale și externe vor rămâne probabil prea mari, expunând România la riscuri semnificative de schimbare a percepției investitorilor și de șocuri exogene.
Conform sursei citate, creșterea cheltuielilor nete va depăși plafonul stabilit de traiectoria corectivă, iar abaterea prognozată pentru anii 2024 și 2025, cumulate, este estimată la 1,7% din PIB. Comisia a subliniat că nu s-au luat măsuri eficiente și că nu există factori relevanți de atenuare. În aceste condiții, creșterea continuă a cheltuielilor nete va conduce la deficite publice persistente (9,3% în 2024 și, conform estimărilor Comisiei din primăvara anului 2025, 8,6% din PIB în 2025) și la o creștere a ponderii datoriei publice cu peste zece puncte procentuale din 2021.
Comisia Europeană solicită României să ia măsuri urgente
Subliniind riscurile evidente pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030, Comisia Europeană a cerut României să implementeze măsuri rapide pentru a se conforma cerințelor procedurii de deficit excesiv. Executivul comunitar a recomandat României să acționeze în acest an și în anul următor pentru consolidarea cheltuielilor și pregătirea generală pentru apărare, conform concluziilor Consiliului European din 6 martie 2025.
Bruxelles-ul susține, de asemenea, o înăsprire considerabilă a politicii fiscale pentru a menține cheltuielile nete în limitele traiectoriei corective din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv și pentru a consolida poziția externă.
În plus, având în vedere termenele limită pentru finalizarea reformelor și investițiilor, Comisia recomandă accelerarea implementării Planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, și utilizarea optimă a instrumentelor UE pentru îmbunătățirea competitivității.
De asemenea, Comisia a recomandat autorităților de la București să îmbunătățească calitatea și eficiența administrației publice, asigurându-se că inițiativele legislative nu subminează certitudinea juridică prin consultări adecvate și evaluări eficiente ale impactului.
O mai bună pregătire și prioritizare a proiectelor mari de infrastructură, precum și accelerarea implementării acestora, sunt alte recomandări incluse în raportul CE.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a mai recomandat României să își reducă dependența de combustibilii fosili prin accelerarea implementării energiei regenerabile și îmbunătățirea capacității rețelei electrice.
Documentul susține că reducerea dependenței de combustibilii fosili, în special prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii, trebuie să țină cont de disparitățile regionale.
În plus, CE solicită reducerea măsurilor de sprijin energetic de urgență în vigoare, utilizând economiile aferente pentru reducerea deficitului public.
