În ultimii cinci ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a datoriei publice, aceasta apropiindu-se de limita de 60% din PIB, un prag important stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Această limită este monitorizată cu atenție de către instituțiile europene, deoarece depășirea sa poate indica dificultăți în capacitatea statului de a-și gestiona datoriile.
Estimările recente sugerează că România ar putea depăși acest prag în perioada 2025-2026, ceea ce ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea fiscală pe termen lung. De la 2010 la 2019, România a avut o creștere medie anuală a datoriei publice de 2,1 puncte procentuale, similară cu media europeană. Însă, între 2020 și 2024, datoria a crescut cu 4 puncte procentuale pe an, cea mai rapidă rată din Uniunea Europeană.
Creșterea datoriei publice are multiple implicații economice, printre care se numără majorarea costurilor serviciului datoriei, ceea ce limitează resursele disponibile pentru investiții publice. Proiecțiile indică o creștere a cheltuielilor cu dobânzile de la 2,3% din PIB în 2024 la 3% în 2026, ceea ce va pune presiune suplimentară asupra bugetului.
De asemenea, un nivel ridicat al datoriei publice poate crește costurile de împrumut pentru întregul sector economic. Comparativ cu 2008, când datoria publică era de 17 miliarde EUR, acum România se confruntă cu o datorie de 194 miliarde EUR, ceea ce o face să nu mai fie percepută ca o economie mică, cu riscuri neglijabile.
În acest context, este esențial ca România să adopte măsuri de consolidare fiscală graduală, axate pe eficiența cheltuielilor publice și creșterea veniturilor bugetare. Reformele structurale, precum modernizarea administrației publice și digitalizarea serviciilor, pot contribui la îmbunătățirea poziției fiscale pe termen lung.
Decidenții trebuie să găsească un echilibru între disciplina fiscală și stimularea creșterii economice. Deși agențiile de rating și investitorii internaționali observă cu atenție evoluțiile din România, situația actuală nu este ireversibilă și poate fi gestionată responsabil prin măsuri proactive.
