Conform Băncii Naționale a României (BNR), stabilitatea sectorului bancar românesc se menține la un nivel adecvat, în ciuda riscurilor externe și interne care amenință economia.
Printre principalele riscuri identificate se numără incertitudinile globale generate de evenimentele geopolitice recente, deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, riscurile de nerambursare a creditelor în sectorul neguvernamental, precum și provocările în domeniul securității cibernetice și al inovației financiare.
Raportul BNR subliniază că, având în vedere contextul geopolitic complex, riscurile sistemice pentru stabilitatea financiară din România rămân semnificative, similar cu cele observate la nivel european. Dintre acestea, două riscuri severe sunt: incertitudinile globale și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, în timp ce alte două riscuri sistemice sunt de intensitate moderată: nerambursarea creditelor și provocările cibernetice.
Riscurile globale s-au amplificat, în special din cauza protecționismului comercial care afectează stabilitatea financiară. Tensiunile în comerțul internațional, agravate de conflicte geopolitice, continuă să genereze volatilitate pe piețele financiare.
Proiecțiile pentru creșterea economică globală au fost revizuite în sens negativ, iar datoriile suverane sunt supuse unor riscuri mai mari, având în vedere gradul ridicat de îndatorare la nivel mondial. Această situație a dus la o volatilitate crescută pe piețele financiare internaționale, iar riscul unor corecții abrupte rămâne relevant.
În România, se constată o continuare a deteriorării echilibrelor macroeconomice, cu un produs intern brut care a crescut cu doar 0,8% în 2024, cel mai mic avans din ultimii zece ani, exceptând anul pandemic 2020. De asemenea, deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, ceea ce reprezintă cea mai mare valoare din Uniunea Europeană.
BNR a observat o ușoară degradare a calității creditelor acordate firmelor, în special pentru cele cu garanții de stat, în timp ce avuția netă a populației oferă o rezervă financiară importantă în fața posibilelor șocuri economice.
Riscurile cibernetice au crescut, având în vedere escaladarea conflictelor internaționale și progresele tehnologice. Atacurile cibernetice devin din ce în ce mai frecvente, afectând în special instituțiile financiare, ceea ce impune o conștientizare sporită a riscurilor în rândul populației.
