În marile orașe din România, prețurile apartamentelor au ajuns să fie similare cu cele din capitalele europene precum Madrid sau Berlin, când se ia în considerare puterea de cumpărare a românilor. Această situație apare în contextul în care consumul pe alimente și întreținere reprezintă o parte semnificativă din veniturile populației.
Un exemplu este Alex Enășcuț, un bucătar dintr-un restaurant de lux din Brașov, care, în ciuda unui salariu peste medie, întâmpină dificultăți în a găsi o locuință accesibilă. "Am strâns bani și am încercat să accesez un credit, dar prețurile sunt foarte mari și nu reușesc să mă încadrez", a declarat acesta.
Pe de altă parte, Cristina, care își dorește să cumpere un apartament în Sibiu, a economisit timp de un an pentru a putea face un avans mai mare, dar a constatat că oferta s-a restrâns. "Chiar și cu un buget de 70.000 de euro, opțiunile sunt foarte limitate", a menționat ea.
Conform experților imobiliari, prețurile locuințelor în România au crescut cu 61% în ultimul deceniu, depășind media europeană. De exemplu, un apartament care se vindea cu 75.000 de euro în urmă cu câțiva ani poate costa astăzi între 130.000 și 135.000 de euro, în funcție de finisaje.
O cercetare recentă a arătat că un bucureștean trebuie să aloce 2,7 salarii pentru a cumpăra un metru pătrat de locuință, un efort mai mare decât cel al unui german din Berlin. La Cluj, acest raport este similar cu cel din Madrid, ceea ce subliniază presiunea financiară asupra românilor, care cheltuiesc 31% din veniturile lor pe hrană și îmbrăcăminte, comparativ cu 15% în Germania.
Dani Sandu, lector universitar, a subliniat că în România există o dorință crescută de a locui în orașe mari, dar programul "Noua Casă" nu mai oferă soluții viabile pentru tineri. Numărul de garanții acordate pentru achiziția de locuințe a fost extrem de scăzut, cu doar 114 persoane beneficiare anul acesta.
În prezent, aproximativ 40% dintre români locuiesc în condiții de supraaglomerare, având la dispoziție doar 1,1 camere de locuit pe persoană, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Specialiștii sugerează că o colaborare mai strânsă între stat și sectorul privat ar putea sprijini construcția de locuințe, iar orașele mici ar trebui să ofere facilități comparabile cu cele din marile centre urbane.
