Oficialii guvernamentali au asigurat că statul dispune de resursele necesare pentru a onora obligațiile de plată referitoare la salarii, pensii și investiții esențiale. Aceasta reprezintă un semnal de alarmă privind impactul turbulențelor politice asupra finanțelor publice, în condițiile în care împrumuturile devin din ce în ce mai costisitoare.
Într-o circulară adresată tuturor instituțiilor statului, ministrul interimar al Finanțelor, Tanczos Barna, a subliniat că plata salariilor și pensiilor trebuie să fie o prioritate absolută. El a declarat: "Avem suficientă rezervă, un buffer adecvat pentru a asigura plata pensiilor, salariilor și a investițiilor. Este esențial ca, zi de zi, să ne concentrăm pe asigurarea cash-flow-ului prin prioritizarea acestor plăți. Aceasta este o chestiune de normalitate, realizată lunar."
Alerte politice și economice
În contextul alegerilor din 2025, Tanczos Barna a evidențiat necesitatea unei gestionări prudente a cheltuielilor publice. Circulara precizează că solicitările de credite, destinate finanțării pensiilor și salariilor, trebuie depuse până pe data de 20 a fiecărei luni. Abia după această dată se vor putea depune cereri pentru alte cheltuieli.
Tanczos Barna: "Obligația noastră în această perioadă este să finanțăm cheltuielile publice, să plătim salariile și pensiile, și să continuăm investițiile esențiale pentru a asigura stabilitatea economică."
Această solicitare vine într-un moment de instabilitate politică și financiară, având în vedere că guvernul actual este interimar.
Provocări legislative
Guvernul interimar se concentrează exclusiv pe administrarea statului, având puteri limitate, inclusiv imposibilitatea de a emite ordonanțe de urgență, de a iniția legi sau de a modifica politici publice. De asemenea, nu poate angaja statul în cheltuieli majore.
În contextul în care anul trecut deficitul bugetar a atins un nivel record de peste 150 de miliarde de lei, echivalent cu 9% din PIB, statul se vede nevoit să se împrumute de la bănci.
Cu toate acestea, în prima zi după scrutinul din 4 mai, dobânzile au crescut brusc, ceea ce a împiedicat statul să obțină împrumuturi din cauza costurilor prohibitive. Aceeași situație a fost observată și după alegerile din noiembrie anul trecut.
Adrian Codirlașu, analist financiar, a menționat: "Statul se împrumută la dobânzi de peste 8% pentru titlurile de stat emise în lei. Aceasta indică o percepție mai riscantă asupra României, care plătește cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile statului din Uniunea Europeană."
În această perioadă de conducere interimară, România riscă, de asemenea, să piardă fonduri europene de miliarde, pe care bugetul țării se bazează mai mult ca niciodată. Delegația română, care ar fi trebuit să participe la discuții cu oficialii europeni pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și-a amânat plecarea.
Oficialii afirmă că România trebuie să recupereze un miliard de euro din tranșa a treia și speră să obțină câteva miliarde din tranșa a patra, cu condiția renegocierii PNRR.
