Conform unor surse politice, pe agenda discuțiilor formatiunilor care ar putea forma viitorul Guvern se află măsuri precum creșterea TVA, majorarea impozitului pe profit și taxarea dividendelor.
De asemenea, cei cu venituri nete de peste 10.000 de lei ar putea plăti o taxă de solidaritate. Economiștii sunt de acord că aceste măsuri sunt necesare, dar consideră că vor afecta negativ creșterea economică.
Surse din PSD au transmis o listă cu măsuri care ar fi fost discutate la Cotroceni de toți participanții. Liberalii ar fi propus trei măsuri legate de politicile fiscale, printre care stabilirea unei cote de 16% pentru impozitul pe dividende, în creștere față de 10% cât este în prezent, și un nivel de 19% pentru impozitul pe profit, cu trei puncte peste nivelul actual.
Ultima propunere sugerează introducerea contribuției de sănătate de 10% pentru pensiile care depășesc 2.500 de lei, măsură respinsă de social-democrați, în timp ce USR a făcut observații pe această temă.
Potrivit surselor PSD, propunerile USR includ creșterea TVA la 21% și aplicarea unei cote de 19% în sectorul Horeca. De asemenea, cota redusă de TVA pentru alimente ar urma să crească de la 9% la 12%. PSD ar fi împotriva majorării TVA-ului la 21%, dar ar accepta această măsură dacă TVA-ul pentru medicamente și alimente ar scădea la 5%.
Delegația USR a solicitat listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrică, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța și Salrom. Dominic Fritz, Președintele interimar al USR, a declarat: „Mai mult decât atât, USR susține listarea la bursă a unor participații ale companiilor de stat, cu menținerea controlului majoritar de către stat. Nu există niciun motiv pentru care Hidroelectrică să nu își crească pachetul listat pe bursă de la 20% la 30%, 40% sau 45%. Propunem ca veniturile obținute din aceste listări să fie utilizate într-un fond pentru investiții strategice, cofinanțate din bugetul de stat, care acum suferă de lipsuri financiare.”
Social-democrații propun introducerea unui impozit de 2% pentru transferurile externe de venituri, menținând astfel profiturile în țară. De asemenea, PSD susține aplicarea unei taxe de solidaritate pentru veniturile nete mai mari de 10.000 de lei, până la 31 decembrie 2025, după care să fie instituit un impozit progresiv pe venituri.
În discuție s-a mai aflat și creșterea accizelor la 20%, cu excepția benzinei și motorinei. Printre propunerile avute în vedere se numără și impozitarea criptomonedelor, precum și creșterea impozitelor pe jocurile de noroc, alături de eliminarea facilităților fiscale pentru baruri și cluburi de noapte.
Adoptarea acestor măsuri propuse de social-democrați ar putea aduce aproximativ 11,9 miliarde de lei în plus la bugetul de stat, conform estimărilor experților PSD. Totuși, aceste propuneri nu au fost acceptate de celelalte formațiuni politice, PNL și USR. Grupul tehnic al partidelor urmează să se întâlnească pentru a contura un pachet final de măsuri fiscal-bugetare menite să reducă deficitul.
Într-o rară ieșire publică, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a subliniat câteva principii economice pe care politicienii români le-au ignorat de-a lungul timpului. Acestea includ: 1. a nu trăi peste mijloacele disponibile; 2. a nu crește salariile mai repede decât productivitatea; 3. a nu crește pensiile mai repede decât salariile din care acestea sunt finanțate; 4. a nu finanța cheltuieli permanente din venituri temporare. Aceste reguli ar trebui să fie cunoscute de orice absolvent de studii economice.
Criticile aduse problemelor economice ale țării au dus la comparații cu țări precum Columbia și Panama, din perspectiva datoriei publice, conform unor economiști. Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, a afirmat: „Suntem între ciocan și nicovală. Se discută constant despre reduceri de cheltuieli, dar aproximativ 90% din veniturile fiscale sunt destinate cheltuielilor rigide: salarii, pensii și dobânzi. Aceasta este principala problemă a ajustării fiscale.”
Ionuț Dumitru, economist, a adăugat: „Oamenii nu doresc să plătească și percep că plătesc prea mult în raport cu serviciile primite. Analizând datele, nu putem concluziona că impozitele din România sunt mari, ci că percepția este influențată de calitatea slabă a serviciilor.”
Economiștii avertizează că adoptarea unui set de măsuri fiscale va conduce la o încetinire a creșterii economice.
