În aceste condiții, la cel mai înalt nivel politic, nu este exclusă ideea unei corecții drastice care va fi resimțită direct de populație – prin scumpiri, taxe mai mari și pierderi de locuri de muncă în sectorul public. Totul depinde de măsurile urgente ce trebuie luate pentru a reduce deficitul bugetar.
Conform celor mai recente estimări, România riscă să ajungă la un deficit alarmant de peste 9% din PIB în acest an, având în vedere execuția bugetară.
În acest context, surse oficiale susțin că executivul ar trebui să pregătească un val de măsuri economice dure, printre care majorarea TVA cu cel puțin două puncte procentuale, precum și creșterea unor taxe pe muncă, din cauza lipsei de timp pentru implementarea reformelor necesare reducării cheltuielilor statului.
Unele dintre aceste măsuri au fost sugerate anterior de instituții internaționale, cum ar fi Comisia Europeană și Banca Mondială.
Opinile experților
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, afirmă: „Cred că TVA-ul va fi majorat. Am avut o majorare de la 8% la 10% a impozitului pe dividende și s-ar putea ca acesta să continue să crească. De asemenea, impozitul pe profit și taxele pe proprietate ar putea fi, de asemenea, majorate. Nu m-aș mira să văd și impozite pe salarii mai mari, deși România este deja campioană la impozitarea muncii. De exemplu, munca este taxată în prezent cu 42%, iar acest procent ar putea ajunge până la 50%.
Când deficitul bugetar este mare, sunt două soluții posibile: fie creșterea taxelor, fie reducerea cheltuielilor. Am ajuns în această situație pentru că nu am redus cheltuielile, în ciuda semnalelor de alarmă.
Codîrlașu continuă: „Avem raportul de anul trecut al Comisiei Europene, care spunea că ar fi fost suficient să fim prudenți anul trecut și nu am fi avut nicio problemă, având în vedere că veniturile au crescut substanțial. Totuși, în contextul anului electoral, am majorat semnificativ cheltuielile, ceea ce a fost problema.”
Implicații și soluții
Surse guvernamentale sugerează că, dacă nu se iau măsuri urgente, România ar putea fi nevoită să solicite sprijin financiar de la FMI. Deși fiind o țară membră a Uniunii Europene, ar trebui să purtăm întâi o discuție cu Comisia Europeană. România a apelat la FMI în timpul crizei din 2009, iar instituția vine cu propriile condiții, adesea dure, pentru a asigura un parcurs economic mai bun.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, afirmă: „Din punctul meu de vedere, discuția despre FMI și un eventual acord este mai degrabă o cale de scăpare, astfel încât politicienii noștri să poată da vina pe altcineva și să nu piardă capital politic.”
Se discută, de asemenea, despre concedieri masive în sistemul bugetar, vizând atât administrațiile locale, cât și instituțiile centrale, în contextul unui deficit bugetar care a depășit pragurile critice.
În interiorul coaliției, se discută inclusiv despre o remaniere guvernamentală majoră sau chiar despre formarea unui nou executiv, cu susținere largă în Parlament, care să gestioneze costul politic al măsurilor. Toate deciziile sunt amânate până după alegeri.
