Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR și propunerea lui Traian Băsescu pentru funcția de prim-ministru, subliniază că dimensiunea sectorului guvernamental ar trebui să fie dictată de nevoile reale ale bunurilor și serviciilor pe care piața nu le poate oferi eficient. El consideră că expansiunea nejustificată a acestui sector dăunează economiei și libertății economice a țării.
„Aceste două evoluții sunt principalele cauze pentru care ideea unui sector public extins și apelarea periodică la deficite bugetare nesustenabile nu este credibilă în fața piețelor. În contrast, un sector public extins, cu limitarea deficitelor la niveluri sustenabile, devine o axiomă. Credibilitatea ce provine din menținerea deficitului bugetar la niveluri sustenabile ascunde, întrucâtva, caracterul nociv al ideii de a avea un sector public relativ mare. Astfel, această viziune se dovedește a fi mai dăunătoare pe termen lung pentru libertatea economică și, în final, pentru tot ceea ce depinde de aceasta, inclusiv eficiența și libertatea politică.
În această viziune, se propune că prin creșterea cheltuielilor și a impozitelor putem ajunge la un sector guvernamental mare, fără ca drumul către această țintă să fie marcat de riscurile asociate cu deficite bugetare nesustenabile. Aceste riscuri sunt adesea menționate în legătură cu stabilitatea macroeconomică. Totuși, există și un alt risc, mai puțin discutat, care sugerează că un deficit nesustenabil ar putea afecta negativ creșterea cheltuielilor, îndreptând atenția către reducerea acestora, ceea ce contrazice ideea unui sector guvernamental extins.
Pe de altă parte, există voci care susțin că, în comparație cu alte țări din UE, România are un număr prea mic de angajați în sectorul public și că se cheltuie prea puțin pentru servicii publice. Această viziune neglijează faptul că multe servicii oferite de guvernele din țările dezvoltate, în special din UE, ar putea fi furnizate eficient de sectorul privat.
De asemenea, Croitoru atrage atenția asupra faptului că introducerea impozitului progresiv nu reduce inegalitățile și încurajează cheltuieli publice nesustenabile, afectând competitivitatea și dezvoltarea economicului.
„O altă propunere a acestor susținători ai ideilor de inspirație socialistă este introducerea impozitului progresiv pe venitul personal, eliminând în același timp progresivitatea de la TVA. Nu se explică de ce progresivitatea impozitului pe venitul personal ar fi benefică, dar nu și la TVA. Unii sugerează un impozit progresiv de 10 și 25 la sută pe venitul personal, cu rata superioară aplicabilă percentilei 90.
Există suficiente argumente care demonstrează că impozitul progresiv pe venitul personal nu aduce beneficii semnificative, în special în ceea ce privește reducerea inegalităților economice. În țările occidentale unde este aplicată progresivitatea, ponderea veniturilor bugetare în PIB a crescut constant după cel de-al Doilea Război Mondial, ajungând în unele cazuri la 45%.
Croitoru recomandă reducerea deficitului bugetar prin creșterea TVA și diminuarea cheltuielilor publice, evitând majorarea impozitelor directe care descurajează munca, investițiile și antreprenoriatul. El subliniază că productivitatea sectorului privat este esențială pentru creșterea veniturilor bugetare sustenabile, iar uniformizarea impozitelor între țări cu productivitate diferită este o greșeală.
„Dacă creșterea impozitelor devine inevitabilă pentru reducerea deficitului bugetar, cea mai puțin nocivă opțiune este creșterea TVA, până la limita care permite evitarea majorării impozitelor directe care afectează atitudinea față de muncă, antreprenoriat, investiții și economii.
Aplicând această abordare, ar trebui să ne concentrăm pe reducerea deficitului bugetar prin creșterea TVA și diminuarea cheltuielilor, cu scopul de a obține o reducere a ponderii deficitului bugetar în PIB de 2 puncte procentuale până în 2025, având cel mai redus impact negativ asupra potențialului de creștere economică. Aceasta ar implica o majorare semnificativă a TVA, însoțită de un angajament clar de a inversa această măsură în funcție de progresele înregistrate în aducerea cheltuielilor la niveluri sustenabile.
Este de așteptat însă, având în vedere contextul politic, în care la guvernare se află patru partide cu viziuni ideologice diferite, ca soluția să fie un mix ce va include creșterea TVA, impozitarea muncii și a activităților independente, precum și reduceri de cheltuieli. Această abordare, deși ar reduce deficitul bugetar pe termen scurt, ar putea perpetua premisele reapariției acestuia în viitorul apropiat, diminuând stimulentele pentru muncă eficientă, afectând spiritul antreprenorial și menținând teama de a investi în sectorul privat.”
