Domeniul farmaceutic din România se confruntă cu riscuri semnificative din cauza taxelor impuse de Statele Unite, care vor duce la creșterea prețurilor medicamentelor și în țara noastră. Până la clarificarea situației, pacienții vor suporta costurile actualelor tarife pentru materiile prime necesare.
Se estimează că impactul asupra industriei oțelului și aluminiului va fi de aproximativ 450 de milioane de dolari în 2024, reprezentând 20% din totalul exporturilor României către Statele Unite și 7% din exporturile globale de oțel și aluminiu ale țării.
În acest context, se ia în considerare redirecționarea producției către piețele europene, dar și explorarea unor noi piețe în Orientul Mijlociu și Asia, cum ar fi Malaezia și Indonezia, discuțiile fiind deja inițiate cu câteva săptămâni în urmă.
Impactul asupra altor industrii
În ceea ce privește celelalte industrii, evaluarea impactului este mai complicată. Economiștii de la Erste avertizează că războiul tarifar ar putea reduce creșterea economică a României la sub 2%, comparativ cu prognoza inițială. Alți analiști sugerează chiar posibilitatea unei recesiuni, dată fiind situația economică globală.
România și efectele negative ale conflictului tarifar
Un lucru este cert: România nu va fi ocolită de efectele negative ale conflictului tarifar, conform oficialilor de la Bruxelles. Iuliu Winkler, europarlamentar, a precizat că se discută despre oțel, produse din domeniul farmaceutic și utilaje electrotehnice. Bogdan Ivan, Ministrul Economiei, a adăugat că pentru o parte din producția românească se va găsi piață la nivel european, subliniind importanța protejării comunității europene de importurile foarte ieftine.
Produsele farmaceutice vor fi, de asemenea, supuse unor tarife „majore”, conform declarațiilor președintelui american. Până la o decizie finală, industria farmaceutică va suporta costurile actualelor tarife. Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului, a menționat că aluminiul este esențial pentru producerea blisterelor, iar România ar putea fi afectată, având în vedere că o mare parte din medicamentele utilizate sunt importate.
Unii producători americani de medicamente au fabrici în Europa, însă aproape 50% din producție este exportată în Statele Unite. O astfel de mutare ar avea consecințe severe pentru Europa. Dan Zaharescu, reprezentant ARPIM, a subliniat că prețurile riscă să crească semnificativ dacă Uniunea Europeană va introduce contramăsuri.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, care include numeroase companii americane, a menționat că, din cauza birocrației, în Europa se comercializează doar 30% din totalul medicamentelor inovatoare aprobate în Statele Unite. Prin urmare, producătorii de medicamente au solicitat Comisiei modificări legislative pentru a facilita accesul pe piețele europene.
