Deși nu ne confruntăm cu un dezechilibru economic semnificativ, deprecierea monedei naționale aduce semnale clare și consecințe grave. Aceasta va determina creșteri de prețuri pentru toți cetățenii, precum și o creștere a dobânzilor și dificultăți pentru statul român atunci când se împrumută pe piețele externe.
În premieră, euro a depășit 5 lei. La începutul ședinței, euro se tranzacționa sub 4,98 lei, dar a atins, în jurul prânzului, un maxim de aproximativ 5 lei și 10 bani.
Contextul economic
La ora 13, cursul oficial anunțat de BNR era de aproape 5,04 lei, depășind astfel un prag psihologic. Creșterea de la o zi la alta a fost de 1,5%, semnalizând o depreciere a monedei naționale.
În același timp, indicele Robor a crescut considerabil, atingând 6,08% pentru scadența la 3 luni, ceea ce subliniază intensitatea schimbărilor economice din ultima perioadă.
Aceste fluctuații sunt rezultatul intervenției BNR, care a cheltuit miliarde de euro pentru a menține un curs stabil după alegeri. Cu toate acestea, ieșirile mari de valută, în special în ultimele două zile, au fost explicate de oficialii Băncii Naționale.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat: „Există fonduri de investiții semnificative care părăsesc titlurile de stat românești și depozitele în lei.” Banca Națională a reușit, în bună parte, să mențină un echilibru între creșterea dobânzilor și deprecierea cursului.
De asemenea, mulți români au cumpărat euro pentru a-și proteja economiile de o eventuală devalorizare suplimentară a leului. La casele de schimb, un euro s-a vândut și cu 5,13 lei.
Reacții pe piață
Bursa a închis din nou pe roșu, iar Lucian Isac, reprezentant al unei firme de brokeraj, a afirmat: „Instabilitatea de la noi nu este percepută favorabil de investitorii străini.”
Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a subliniat că investitorii caută stabilitate și apartenența României la Uniunea Europeană. „Având în vedere că nu se pot realiza aceste lucruri, mulți au decis să se retragă din activele românești.”
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a adăugat că „instabilitatea sugerează incertitudini cu privire la viitorul României în zona europeană.” Această pierdere a stabilității cursului leu-euro generează riscuri semnificative, nu doar în ceea ce privește eventualele scumpiri, ci și în privința atragerii investitorilor.
Ministerul Finanțelor a încercat să obțină un nou împrumut după alegeri, dar nu a reușit să vândă obligațiuni în valoare de jumătate de miliard de lei, iar dobânzile la care se împrumută România au crescut.
Urmăriți Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat.
