Florin Cîțu afirmă că există o strategie de comunicare care vizează justificarea majorării impozitelor, însă subliniază că aceasta nu reflectă realitatea economică actuală.
Alegeri 2025
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat pas cu pas.
George Simion a contestat la CCR rezultatul alegerilor prezidențiale, după o serie de acuzații pentru care nu a prezentat dovezi.
Noi reacții din SUA după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte. Mesajul transmis de șase senatori.
Cronologia discursurilor lui George Simion din ultimele cinci zile. De la felicitări pentru Nicușor Dan, la acuzații de fraudă.
„Au început să apară opiniile în favoarea unei creșteri a TVA de la 19% la 24%. Inițial, economiștii care colaborează cu instituțiile statului fac auzite aceste voci. Apoi, câțiva antreprenori se alătură. Vor urma opinii din partea BNR, Consiliului Fiscal și altele. TOATE vor argumenta că o creștere a TVA-ului (pentru a evita creșterea altor taxe, considerată un rău mai mic) este singura soluție pentru a ne salva în acest moment”, a scris Cîțu.
Fostul ministru de Finanțe consideră că se desfășoară o „campanie masivă bine plătită și coordonată” cu două direcții principale de comunicare:
„1. Nu avem altă soluție. Trebuie să creștem impozitele. 2. Cel mai simplu ar fi să majorăm TVA.”
În opinia sa, această politică fiscală nu este justificată în contextul economic actual.
Cîțu aduce mai multe argumente împotriva unei eventuale creșteri a impozitelor:
„1. Revenirea economiei durează mai mult și este mai dureroasă. Comparativ, revenirea după creșterea impozitelor din 2010 a fost mult mai lungă decât în 2021, după reducerea acestora. În ambele situații, era necesară reducerea deficitului.”
De asemenea, Cîțu face referire la analize internaționale:
„Există numeroase studii care demonstrează că reducerea deficitului prin creșterea impozitelor duce la recesiune, iar aceste studii vizează țările din OECD.”
Referitor la TVA, fostul premier consideră că o astfel de măsură ar putea fi justificată doar într-un context economic diferit: „Creșterea TVA ar putea fi o soluție temporară, dar doar când economia depășește potențialul său. În prezent, economia crește cu mult sub potențial, iar estimările BNR sugerează că va rămâne în această situație o perioadă îndelungată.”
Cîțu pledează, în schimb, pentru reducerea cheltuielilor bugetare ca soluție pentru ajustarea deficitului: „Tot studiile demonstrează că reducerea cheltuielilor are un impact negativ mai mic asupra dinamicii PIB-ului. Așa am putea evita recesiunea.”
În concluzie, el afirmă că România dispune de capacitatea de a-și reduce deficitul bugetar fără a crește impozitele: „Vă garantez că România poate să reducă deficitul bugetar fără a majoră impozitele. Din contră, putem să reducem impozitele și totodată deficitul.”
Cine este Florin Cîțu
Florin-Vasile Cîțu, născut pe 1 aprilie 1972 în Râmnicu Vâlcea, este economist și politician român, în prezent senator în circumscripția București.
A deținut funcția de prim-ministru al României în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, fiind al 69-lea premier al țării. Anterior, a fost ministru al Finanțelor Publice în guvernele Ludovic Orban I și II. Ulterior, a fost ales președinte al Partidului Național Liberal (PNL) între 25 septembrie 2021 și 2 aprilie 2022, și a condus Senatul României din 23 noiembrie 2021 până la 29 iunie 2022.
Mandatul său ca prim-ministru a avut loc în contextul celui de-al doilea an al pandemiei de COVID-19, perioadă marcată de dificultăți în campania de vaccinare, creșteri ale prețurilor alimentelor și o criză energetică.
De asemenea, guvernarea a fost afectată de tensiuni în coaliția de guvernare cu Uniunea Salvați România și de competiția internă din PNL pentru conducerea partidului.
Pe 5 octombrie 2021, Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură adoptate cu 281 de voturi.
Ulterior, acesta a fost ales președinte al Senatului României, cu sprijinul coaliției de guvernare. La 2 aprilie 2022, Florin Cîțu a demisionat din funcția de președinte al PNL, fiind succedat de Nicolae Ciucă.
