Măsurile fiscale pe care viitorul guvern urmează să le implementeze pot influența semnificativ creșterea economică, susțin experții.
Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele constituie împreună aproape un sfert din economie, însă nu au generat nicio creștere, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică. În acest context, oamenii au devenit mai cumpătați, evitând vacanțele și ieșirile frecvente la restaurante sau la cumpărături.
Pentru că cererea a fost mai scăzută, activitatea în fabrici și uzine a fost, de asemenea, afectată. Industria continuă să prezinte o tendință negativă, înregistrând o scădere de 0,5%. Aceasta contribuie cu 16% la formarea PIB-ului.
Nici sectorul agriculturii nu a avut un început de an favorabil, nefiind capabil să susțină creșterea economică în primele luni.
Surprize pozitive din construcții
O veste pozitivă provine din domeniul construcțiilor. Deși ponderea sa este mică, sub 5% din PIB, lucrările din acest sector au contribuit cu 0,4% la creșterea economică.
De asemenea, sectorul de informații și comunicații a adus o contribuție, deși avansul este semnificativ mai mic comparativ cu anul precedent. Înainte de apariția inteligenței artificiale, sectorul IT se bucura de performanțe superioare, însă mai multe companii mari din tehnologie au început să facă concedieri. O contribuție similară de 0,1% este observată și în tranzacțiile imobiliare, în ciuda scăderii vânzărilor de apartamente noi în ultima perioadă.
Investiții și consum
Statul a alocat fonduri pentru serviciile publice, inclusiv învățământ, sănătate și apărare, care au ajuns la 15,4% din formarea PIB-ului. Totuși, avansul în sprijinul economiei a fost modest, de doar 0,1%.
Considerate motorul economiei, investițiile au contribuit semnificativ, având un aport de aproape 1%. Pe de altă parte, consumul populației a avut o contribuție de 1,3 puncte procentuale la creșterea PIB, în comparație cu aceeași perioadă din 2024, în timp ce exportul net a avut un impact negativ.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie la ASE, a afirmat: „Aceste date indică o stagnare a activității economice, iar ceea ce este mai important este că motorul creșterii economice - consumul - s-a gripat complet. Avem o creștere fragilă și perspectivele sunt îngrijorătoare. Măsurile propuse pentru reducerea deficitului bugetar se bazează pe diminuarea veniturilor și creșterea impozitelor, ceea ce va conduce, evident, la un consum mai redus din partea gospodăriilor.”
Conform estimărilor Comisiei de Prognoză, economia țării va înregistra o creștere mai mică decât cea previzionată inițial, estimându-se un avans economic timid de 1,4% din PIB. De asemenea, inflația va continua să crească, iar România se va menține printre primele locuri în Europa în ceea ce privește scumpirile.
