Recent, în cadrul unui raport dedicat pieței muncii, Cristian Popa de la BNR a subliniat că România se confruntă cu un deficit de forță de muncă semnificativ, mai grav decât media Uniunii Europene. Aceasta se manifestă printr-o cerere mare pentru personal calificat, 40% dintre companii raportând dificultăți în găsirea angajaților corespunzători.
Popa a evidențiat că deficitul afectează atât pozițiile de bază, cât și cele specializate, în special în domenii precum IT, inginerie și sănătate. Deși există o tensiune pe piața muncii, România are o rată de participare relativ scăzută, în special în rândul tinerilor și al femeilor, ceea ce sugerează existența unor rezerve neutilizate.
Demografia țării nu este favorabilă, cu o creștere a populației vârstnice, care a ajuns la 20% din total, iar vârsta mediană a crescut la aproape 44 de ani. Proiecțiile sugerează o scădere de aproape 10% a populației totale până în 2035.
Pe de altă parte, migrarea muncitorilor a devenit o problemă economică importantă. În perioada recentă, România a înregistrat o migrație net pozitivă, cu 324.000 de imigranți în 2023, în principal lucrători din Nepal, Sri Lanka și alte țări non-UE, în timp ce emigranții sunt, de obicei, lucrători calificați.
Popa a subliniat că, deși migrația net pozitivă poate reprezenta o corectare benefică a pieței, România trebuie să găsească soluții pe termen lung pentru a îmbunătăți oferta de muncă. Aceste măsuri ar trebui să includă reforme în educație și condiții de trai, astfel încât să se încurajeze creșterea natalității și rămânerea tinerilor în țară.
În concluzie, raportul BNR subliniază necesitatea unor politici active și eficiente pentru a soluționa deficitul de forță de muncă, având în vedere provocările demografice și economice cu care se confruntă România.
