În premieră, Banca Națională a României a anunțat un curs de 5,03 lei pentru un euro. Site-ul BNR a fost indisponibil timp de aproximativ o oră după publicarea cursului zilnic, probabil din cauza numărului mare de accesări generate de acest anunț.
Banca Centrală Europeană (BCE) a confirmat oficial că euro a depășit pragul psihologic de 5 lei pe piața interbancară, un reper care, până acum, fusese apărat ferm de Banca Națională a României.
Alegeri 2025
În prima zi a campaniei pentru prezidențiale, George Simion a efectuat o vizită în Londra, iar Nicușor Dan a participat la o ceremonie oficială. Crin Antonescu a făcut o observație ironică referitoare la cei doi candidați: "Între cele două secte, nu ai unde să te ascunzi. Devii duşman rapid." De asemenea, comunitatea maghiară din Transilvania îndeamnă la vot împotriva extremismului.
La ora 12:15, euro a atins temporar nivelul de 5,1 lei, comparativ cu un curs de sub 4,98 lei la începutul ședinței. Ulterior, la ora 12:20, moneda europeană se tranzacționa în jurul valorii de 5,08 lei pe piața interbancară.
Impactul crizei bugetare și politice
Este important de menționat că deprecierea nu este semnificativă în sine. Problema constă în faptul că acest prag psihologic de 5 lei/euro nu a fost depășit nici măcar în timpul recesiunii din 2020, pe fondul pandemiei de Covid. Acest prag a fost respectat de-a lungul anilor, indiferent de contextul economic.
Un curs mai mare afectează direct serviciile și produsele importate sau exprimate în euro, inclusiv abonamentele la telefonie mobilă, accizele aplicate de stat pe diverse produse, piața auto, piața imobiliară și chiar costul alimentelor de zi cu zi, România fiind dependentă de importuri.
De asemenea, un curs valutar mai ridicat exercită presiune asupra datoriei guvernamentale. Din cele peste 1.090 de miliarde de lei de datorie publică, aproape 400 de miliarde de lei este exprimată în euro.
Banca Națională a României a intervenit pentru a atrage lichiditate din piață, în contextul în care intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat că dobânzile au crescut ca urmare a acestor fluctuații.
"În ultima perioadă, am observat o schimbare semnificativă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut considerabil. Ca urmare, pentru a tempera aceste mișcări, a fost necesară atragerea lichidității din piață, ceea ce a dus la creșterea dobânzilor. BNR va căuta un echilibru în această situație," a explicat Dan Suciu.
Potrivit experților, situația României este extrem de riscantă atât din punct de vedere economic, cât și politic. În prezent, trei dintre cei mai importanți patru lideri ai statului dețin funcții interimare (președintele republicii, președintele Senatului și premierul), iar George Simion s-a calificat în turul II al alegerilor cu peste 40% din voturi. Acesta este perceput ca un candidat izolaționist, critic vehement al Uniunii Europene, de care România depinde, având politici publice vagi și fără soluții clare.
De asemenea, România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de peste 9,3% din PIB, un nivel mai ridicat decât cel înregistrat în timpul pandemiei. În primele trei luni ale acestui an, Ministerul Finanțelor a colectat TVA mai puțin decât în perioada similară a anului precedent, ceea ce poate indica o scădere a consumului sau o creștere a evaziunii fiscale.
Peste 50% din PIB, datoria publică a României a depășit anul trecut acest prag, ceea ce, în condițiile dificile de împrumut, pune o presiune enormă pe buget. În primele trei luni ale acestui an, România a plătit 12,5 miliarde de lei pentru dobânzile aferente datoriei publice, o creștere de 64% față de aceeași perioadă a anului precedent.
În contrast, investițiile statului din veniturile proprii s-au ridicat la doar 13,5 miliarde de lei în primul trimestru, adică doar cu un miliard de lei mai mult decât suma destinată plăților dobânzilor publice.
