Cristian Popa, viceguvernator al BNR, a subliniat importanța fondurilor europene, estimând o alocare de 28,5 miliarde de euro pentru România, sub formă de granturi și împrumuturi, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această sumă reprezintă aproape 9% din PIB-ul pe 2023, situând România printre primii cinci beneficiari din Uniunea Europeană.
Popa a explicat că acești bani ar putea susține construcția a aproximativ 1.100 km de autostrăzi sau ar putea echivala cu 230.000 de apartamente medii din București. De asemenea, a menționat un exemplu de succes, un spital construit din donații, care ar putea fi multiplicat de 500 de ori cu fondurile disponibile din PNRR.
Până în prezent, România a accesat 9,44 miliarde de euro din totalul alocat, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de aproximativ o treime, în comparație cu media Uniunii Europene de aproape 50%.
Popa a avertizat însă că există probleme pe teren, menționând că proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro riscă să nu fie finalizate până la termenul limită din august 2026, ceea ce ar putea duce la lipsa de fonduri europene pentru aceste inițiative. În absența acestor resurse, multe proiecte rămân blocate sau necesită finanțare din bugetul de stat, afectând astfel consolidarea fiscală a țării.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a prezentat recent un nou cadru financiar multianual, care ar putea aduce României 60 de miliarde de euro în perioada 2028-2034, cu 10 miliarde mai mult decât în actualul cadru. Cristian Popa a subliniat că pentru a accesa aceste fonduri, România trebuie să implementeze reforme și să îndeplinească jaloane.
El a concluzionat că România nu trebuie să fie văzută ca o colonie și că este esențial să primească „undițe, nu pește”, pentru a dezvolta economia și a sprijini proiectele concrete.
