În România, există diverse tipuri de pensii, inclusiv cele din sistemul public de asigurări sociale, cele pentru angajații din Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), precum și indemnizațiile speciale și pensiile de serviciu. Diferențele dintre acestea derivă din condițiile de ieșire din activitate, modul de calcul și sursele de finanțare ale fondurilor respective.
Pensiile speciale reprezintă o „pietricică” pe gâtul guvernanților, deși România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să le reformeze. Recent, Comisia Europeană a suspendat plata a 869 de milioane de euro către România din cauza neîndeplinirii a trei jaloane, inclusiv cel referitor la indemnizațiile speciale, subliniind că Guvernul nu a reușit să repoziționeze acest sistem paralel de pensii pe o bază mai solidă.
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale
Pensiile speciale, care se calculează diferit față de cele acordate celor 4,5 milioane de pensionari obișnuiți, sunt destinate anumitor categorii, inclusiv magistraților, funcționarilor parlamentari și diplomaților.
Majoritatea sistemelor de pensii din lume includ indemnizații ocupaționale. Termenul „pensii speciale” se referă la faptul că acestea sunt calculate și acordate după criterii diferite față de cele din sistemul „clasic”. De asemenea, termenul este utilizat în documentele oficiale ale guvernului, cum ar fi PNRR și Strategia fiscal-bugetară.
Pensiile speciale se caracterizează prin faptul că atât cuantumul, cât și vârsta de pensionare sunt stabilite prin reguli distincte față de cele aplicabile în sistemul public de pensii.
Începând cu ianuarie 2024, modul de calcul și creștere a pensiilor pentru majoritatea românilor va fi reglementat printr-o lege. Noua formulă pornește de la inflația medie a anului anterior, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Acest calcul trebuie efectuat anual, dar, din ianuarie 2025, din cauza crizei bugetare, a fost suspendat. În contrast, indemnizațiile speciale depind de deciziile politice.
Dacă pensia „normală” este corelată cu punctul de pensie și se bazează pe contribuțiile efective ale angajatului devenit pensionar, pensiile speciale includ, pe lângă componenta contributivă, și un bonus acordat de stat, precum și o vârstă de pensionare redusă.
Conform cadrului legal actual, există șase mari categorii socio-profesionale care au dreptul la o pensie de serviciu după încheierea carierei. Acestea includ:
- Judecătorii și procurorii;
- Diplomații;
- Angajații din Aviația Civilă;
- Grefierii și alți angajați auxiliari din instanțe și parchete;
- Funcționarii parlamentari;
- Angajații Curții de Conturi.
Valoarea pensiilor speciale nu depinde de contribuțiile plătite de angajat în timpul activității, spre deosebire de celelalte pensii. Legile în vigoare stabilesc că cuantumul acestora este de „80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
În ultimii ani, pensiile speciale au reprezentat 1% din PIB, adică aproximativ 3,5 miliarde de euro, beneficiind de aceste indemnizații peste 300.000 de români, conform estimărilor din 2023. Dintre aceștia, aproximativ 87.000 sunt foști angajați MApN și circa 10.000 au indemnizații speciale. Datele referitoare la angajații MAI nu sunt publice.
Pensiile speciale ale parlamentarilor
Curtea Constituțională a stabilit în noiembrie 2023 că pensiile speciale ale parlamentarilor constituie un drept legal pentru deputați și senatori care au avut cel puțin un mandat complet la data împlinirii vârstei de pensionare.
Conform CCR, legea este constituțională doar dacă se aplică pentru viitor, altfel se încalcă „componenta de neretroactivitate a securității juridice”. Asta înseamnă că parlamentarii aleși pentru prima dată în decembrie 2024 nu vor beneficia de acest drept.
Pensiile speciale ale magistraților
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor stabilește că pensia de serviciu este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate.
Categorii de beneficiari includ: judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică asimilat.
În aprilie 2025, numărul judecătorilor și procurorilor care primesc pensii de serviciu era de 5.624, la care se adăugau alți 2.291 pensionari din personalul auxiliar și de specialitate al instanțelor, conform datelor CNPP.
Pensiile medii pentru judecători și procurori erau de 25.214 lei în luna aprilie 2025. Este important de menționat că, în medie, 7.428 lei provin din contribuțiile către bugetul de pensii, iar 21.994 lei sunt alocați direct de la bugetul de stat. În contrast, pensia medie din sistemul public era de doar 2.811 lei.
În cazul personalului auxiliar și de specialitate, pensia medie de serviciu era de 6.616 lei, cu 4.519 lei provenind din contribuțiile de-a lungul carierei și 3.791 lei direct de la bugetul de stat.
Alte categorii de pensii speciale
Pe lângă magistrați, există alte cinci categorii care beneficiază de pensii de serviciu, iar acestea se calculează similar, ajungând la „80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Totuși, perioadele de cotizare diferă între aceste categorii socio-profesionale, în funcție de legislația aplicabilă.
Printre românii aflați în această situație se numără membri ai Corpului diplomatic și consular al României, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, precum și funcționarii publici parlamentari și foști angajați ai Curții de Conturi.
În aprilie, 802 persoane din corpul diplomatic și consular al României beneficiau de pensii de serviciu, cu o pensie medie de 6.909 lei. Datele oficiale arată că pensia medie din contribuțiile acestei categorii era de 5.523 lei, iar de la bugetul de stat se alocau, în medie, 3.015 lei.
În cazul celor 882 foști angajați ai Parlamentului care primesc pensia de serviciu, indemnizația medie era de 6.137 lei, cu contribuțiile făcute în timpul activității ajungând, în medie, la 5.457 lei. Pensia medie plătită de la bugetul de stat era de 3.535 lei.
În cazul celor 674 de foști angajați ai Curții de Conturi, pensia medie ajungea la 10.040 de lei, cu contribuțiile medii de 8.488 lei și o pensie medie de 2.192 lei din bugetul de stat.
Cât de „speciale” sunt pensiile primite de militarii români
Discuțiile despre pensiile speciale includ adesea și indemnizațiile primite de soldații Armatei Române după retragerea din activitate. Este important de menționat că, în acest caz, caracterul „special” provine din faptul că colectarea contribuțiilor și plata pensiilor se realizează într-un sistem paralel CNPP.
Pentru a beneficia de pensia de serviciu, calitatea de militar nu este suficientă. Soldații români trebuie să respecte anumite condiții de vârstă și vechime. Astfel, vârsta standard de pensionare pentru militari este de 60 de ani, urmând să crească treptat până în 2035. Legea permite reducerea vârstei de pensionare, dar nu mai mult de 13 ani și nu sub 45 de ani, conform explicațiilor oferite de Casa de Pensii a MApN.
Modalitatea de calcul al pensiilor militare diferă de cea aplicată pensiilor „obișnuite”, fiind stabilită pe baza mediei veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni din ultimii 5 ani de activitate. Aceasta le oferă militarilor oportunitatea de a-și alege cele mai „avantajoase” luni, în care veniturile au fost peste medie.
Printre beneficiarii acestei forme de pensie se numără foști angajați ai MApN, Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
În medie, foștii militari români și cei care au activat în instituțiile menționate anterior au o pensie netă de 4.917 lei, comparativ cu o indemnizație medie în sistemul de stat „obișnuit” de 2.811 lei.
Cea mai mare pensie brută înregistrată în martie 2025 a fost de 43.072 lei, excluzând magistrații militari. Pe de altă parte, cea mai mică pensie pentru un fost militar cu stagiul complet de cotizare a fost de 1.486 lei.
