Analiștii unui grup bancar estimează că, în urma intervențiilor sale, Banca Națională a României (BNR) a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva de valută pentru a preveni o devalorizare și mai accentuată a leului.
Într-un raport referitor la economiile din Europa Centrală și de Est, analiștii ERSTE au subliniat evoluția leului din săptămâna trecută.
Alertele electorale și impactul asupra economiei
În contextul instabilității politice și după demisia Guvernului, cursul valutar s-a dezechilibrat, generând ieșiri semnificative de valută care au dus la slăbirea leului. În aceste momente critice, BNR a intervenit. Analiștii ERSTE estimează că BNR a cheltuit aproape 10% din rezerva totală de valută, vânzând euro și cumpărând lei pentru a stimula cererea de lei și a întări moneda națională, echilibrând astfel cursul valutar.
Cu toate acestea, euro a ajuns la 5 lei și 12 bani săptămâna trecută, stabilizându-se ulterior în jurul valorii de 5 lei și 10 bani. BNR a confirmat intervențiile, dar nu a dezvăluit sumele exacte folosite în apărarea leului.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat: "Am observat discuțiile referitoare la faptul că BNR ar fi mimat intervenția. Acest lucru este o absurditate. Săptămâna trecută a fost extrem de agitată, iar ieșirile de capital semnificative au făcut ca intervențiile Băncii Naționale să fie absolut necesare. Nu putem face publice sumele pe care le utilizăm pentru a ne păstra strategia de apărare."
Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, a adăugat: "Aceasta este o sumă considerabilă. Totuși, nu este prima dată când asistăm la intervenții de acest gen. Ne confruntăm cu o pierdere a încrederii din partea românilor și a investitorilor străini în capacitatea leului de a-și menține valoarea pe termen mediu."
Devalorizarea leului va conduce la creșteri ale prețurilor pentru diverse produse și servicii. În prezent, rata anuală a inflației a stagnat în aprilie la 4,9%, conform datelor statistice. Totuși, unele prețuri continuă să crească, în special la alimente, unde s-au înregistrat scumpiri semnificative la fructe și legume proaspete, dar și la ulei, carne, unt și brânzeturi. În contrast, zahărul și cartofii au avut o tendință de ieftinire.
Serviciile au contribuit, de asemenea, la menținerea inflației, exemplificată prin creșterea de aproape 17% a prețului biletelor pentru călătoriile cu trenul. De asemenea, tariful energiei termice a crescut cu peste 13%. În acest context, se observă creșteri ale prețurilor pentru cărți, detergenți și medicamente, în timp ce carburanții au înregistrat o ușoară scădere.
O inflație mai mare ar putea determina, de asemenea, o creștere a dobânzilor.
