Analiștii unui grup bancar estimează că, în intervențiile sale, Banca Națională a României (BNR) a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva de valută, pentru a preveni o devalorizare suplimentară a leului.
Într-un raport dedicat economiilor din Europa Centrală și de Est, analiștii ERSTE au subliniat evoluția leului săptămâna trecută.
A intervenit BNR în contextul instabilității politice
După demisia recentă a Guvernului, cursul valutar a suferit destabilizări semnificative, cu ieșiri mari de valută, ce au condus la slăbirea leului. În aceste condiții, BNR a intervenit, iar analiștii ERSTE estimează că ar fi cheltuit în jur de 6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din rezerva totală de valută. Această acțiune a presupus vânzarea de euro și cumpărarea de lei, având ca scop creșterea cererii pentru moneda națională și stabilizarea cursului valutar.
În ciuda acestor măsuri, euro a ajuns la un maxim de 5,12 lei săptămâna trecută, stabilizându-se apoi în jurul valorii de 5,10 lei. BNR a confirmat intervențiile, dar nu a dezvăluit sumele exacte cheltuite în această apărare a leului.
Declarațiile oficialilor BNR
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, a declarat: "Am observat discuții referitoare la faptul că BNR ar fi mimat intervenția. Aceasta este o afirmație nefondată. Săptămâna trecută a fost extrem de agitată, cu ieșiri semnificative de capital, ceea ce a făcut intervențiile noastre absolut necesare. Nu putem dezvălui sumele utilizate, tocmai pentru a ne proteja strategiile."
Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, a subliniat: "Este o sumă considerabilă. Totuși, nu este prima dată când asistăm la intervenții de acest gen. Ne confruntăm cu o pierdere a încrederii din partea românilor și a investitorilor străini în potențialul leului de a-și menține valoarea pe termen mediu."
Devalorizarea leului ar putea conduce la scumpiri pentru diverse produse și servicii. Rata anuală a inflației a stagnat în aprilie la 4,9%, conform datelor statistice, dar unele prețuri continuă să crească. Cele mai mari scumpiri au fost observate la fructe și legume proaspete, dar și la ulei, carne, unt și brânzeturi. La unele produse, precum zahărul și cartofii, s-au înregistrat scăderi.
De asemenea, serviciile au contribuit la creșterea inflației, exemplificată de majorarea prețurilor biletelor pentru călătoriile cu trenul cu aproape 17%. Printre mărfurile nealimentare, tariful energiei termice a crescut cu peste 13%, iar prețurile pentru cărți, detergenți și medicamente au crescut, în timp ce carburanții au înregistrat o ușoară scădere.
O inflație mai mare ar putea determina și o creștere a dobânzilor.
