În urma a doi ani în care cheltuielile publice au crescut semnificativ, în special în domeniile salariilor bugetarilor și pensiilor, România se confruntă cu o situație economică alarmantă. Această perioadă a fost caracterizată de o continuă campanie electorală, iar acum vine vremea bilanțului.
Cu o creștere economică fragilă (reducere de la 2,5% la 1,9% din PIB pentru anul curent și de la 3,4% la 0,9% din PIB anul trecut), o datorie guvernamentală din ce în ce mai costisitoare și un climat politic instabil, România se află într-o poziție extrem de vulnerabilă.
Deși nu ne confruntăm încă cu o amenințare directă de faliment național, există riscul unui exod necontrolat de capital străin, de care depindem considerabil. Radu Crăciun, analist economic, a subliniat: „Pentru finanțarea deficitelor sale, România este teribil de dependentă de banii altora. O criză geopolitică majoră, un climat politic intern tensionat sau un eveniment economic internațional semnificativ ar putea duce la o retragere a investitorilor.”
Posibile soluții și măsuri urgente
România poate evita un parteneriat dificil cu FMI, dar are nevoie de măsuri urgente. Crăciun a menționat că rezerva Ministerului de Finanțe ar putea oferi un răgaz temporar pentru a permite statului să stabilească acorduri de finanțare cu FMI sau Comisia Europeană, însoțite de un plan de reforme necesar pentru a corecta dezechilibrele economice.
Anul trecut, România a încheiat cu un deficit bugetar de peste 152 miliarde de lei, sumă necesară pentru a acoperi cheltuielile. În 2024, statul a avut venituri medii de 1,57 miliarde de lei pe zi, comparativ cu cheltuieli de 1,99 miliarde de lei.
Banca Națională a României (BNR) furnizează suport, dar acest ajutor vine cu un cost. Partea din datoria guvernamentală în lei este mai ușor de gestionat, având în vedere că România folosește moneda națională. BNR a intervenit recent pe piață, injectând peste 13 miliarde de lei pentru a preveni creșterea dobânzilor.
Încrederea investitorilor și stabilitatea politică
Crăciun subliniază importanța reducerii riscurilor controlabile, în special cele politice. Stabilitatea Guvernului și transparența în măsurile propuse sunt esențiale pentru a câștiga încrederea investitorilor. De asemenea, este necesară o ajustare rapidă a deficitului bugetar pentru a evita un eventual colaps economic.
De exemplu, datoria guvernamentală a crescut cu peste 300 miliarde de lei în ultimii doi ani, depășind 1.000 miliarde de lei. Acest lucru a dus la costuri de dobândă de peste 36 miliarde de lei anul trecut.
Nevoia de ajustări fiscale
România se confruntă cu o capcană fiscală infernală, având venituri fiscale sub media europeană. Colectarea veniturilor este insuficientă pentru a sprijini servicii publice de calitate. Ministrul Tanczos Barna a confirmat că, deși colectarea TVA este într-un trend pozitiv, problema evaziunii fiscale rămâne semnificativă.
În concluzie, pentru a evita un faliment economic, România trebuie să își ajusteze urgent politicile interne și să optimizeze cheltuielile publice. Radu Crăciun conchide că „fără măsuri adecvate, România riscă o instabilitate economică majoră.”
Despre Radu Crăciun
Radu Crăciun este un expert cu peste două decenii de experiență în piețele financiare, ocupând funcția de Președinte al BCR Pensii. De asemenea, este activ în mediul academic, predând la ASEBUSS.
