Pe 2 iunie, Banca Națională a României (BNR) a comunicat nivelul rezervelor internaționale de valută și aur, contabilizat în luna mai. Era de așteptat, având în vedere evenimentele dintre 5 și 16 mai care au perturbat grav piețele valutară și monetară, să se fi produs o scădere semnificativă a rezervelor valutare.
Analiștii, inclusiv cei din sectorul bancar, operatorii economici, investitorii, mass-media și opinia publică în ansamblu au acum informații suplimentare pentru a evalua impactul mișcărilor de capital asupra rezervelor valutare. Aceștia pot, de asemenea, să evalueze corect intervențiile BNR în apărarea stabilității leului, prin vânzări semnificative de valută, realizate cu precizie în momentele necesare. Orice întârziere în aceste acțiuni ar fi fost sever penalizată de piețe!
Când și de ce intervine BNR
În cadrul recentei conferințe de presă de la BNR, guvernatorul Isărescu a subliniat că este bine cunoscut faptul că, în schimburile cu alte valute, leul are, de aproape 30 de ani, un curs determinat de piață. Acest curs este stabilit în funcție de cererea și oferta de pe piața valutară, funcționând în regim de flotare controlată. Aceasta înseamnă că BNR intervine în piață, vânzând sau cumpărând valută, în cazul unor variații exagerate ale cererii și ofertei.
Intervențiile sunt efectuate în scop preventiv, pentru a preveni destabilizarea pieței valutare, sau în scop terapeutic, atunci când este necesară restabilirea echilibrelor care se deteriorează rapid. Însă, BNR nu acționează niciodată împotriva tendințelor fundamentale ale pieței! Instituția a demonstrat, de-a lungul timpului, că dispune de echipe competente, instrumente și strategii competitive, garantând capacitatea de intervenție operativă și eficientă pentru a asigura funcționarea normală a pieței valutare și stabilitatea relativă a cursului leu/euro.
Stabilitatea cursului
Starea pieței în anii amintiți nu a fost dominată de tendințe de depreciere a leului. Care este explicația? Deficitul permanent al balanței comerciale! Dominanta pieței valutare a fost determinată de intrările de capital sub diverse forme, care au fost mai mari decât deficitul balanței comerciale. Astfel, BNR a intervenit pe piața valutară pentru a apăra cursul leu/euro de dezechilibre prin aprecieri ale monedei naționale, nu pentru a-l proteja de deprecieri. Deoarece, în acele momente, nu exista niciun pericol de depreciere.
Rezultatul? Stabilitatea cursului a fost asigurată, iar, în același timp, rezervele au crescut cu 30 de miliarde de euro. În ce context? Așa cum a explicat guvernatorul, susținându-și argumentele cu cifre și grafice, BNR a intervenit pentru a descuraja dezechilibrarea pieței prin întărirea leului!
Banca Națională a vândut lei și a cumpărat valută, obținând astfel echilibrul necesar pe piața valutară. Aceasta reprezenta o stare de normalitate, în care nici vânzătorii, nici cumpărătorii din piața valutară nu aveau motive să-și schimbe comportamentul. BNR a acționat pentru a anihila dezechilibrele din balanțele comerciale și de plăți, deficitele mari ale acestor balanțe fiind acoperite anual prin atrageri masive de capital.
De ce a intervenit BNR prin cumpărări de valută? A avut două scopuri esențiale: în primul rând, pentru a opri deprecierea leului și, în al doilea rând, pentru a majora rezervele valutare la niveluri care să poată fi utilizate în vremuri dificile. Aceasta a fost o măsură preventivă, menită să evite experiențele din anii 2006-2009, când aprecierea excesivă a leului a agravat situația balanței comerciale și a dus la creșteri explozive și periculoase ale creditului în valută.
Regimul de flotare controlată adoptat de BNR în 2005, an în care a început și strategia de țintire a inflației, s-a dovedit a fi instrumentul necesar pentru a asigura reziliența operațiunilor din piața valutară, adaptându-se la realitatea în continuă schimbare. Astfel, rezervele valutare au devenit un pilon al credibilității țării și, implicit, al BNR pe piețele financiare internaționale.
Cifrele sunt clare: aceste deficite au fost finanțate din intrările importante de capitaluri, sursele fiind variate: investiții directe și de portofoliu, împrumuturi angajate de stat și de societăți multinaționale, vânzări pe piața valutară. Nu a existat nicio plângere sau semnal că România ar fi avut operațiuni valutare neonorate. Dacă BNR nu ar fi cumpărat surplusul de valută și nu ar fi avut o preocupare constantă de a menține rezerva valutară la cele mai înalte standarde de competitivitate, moneda națională s-ar fi apreciat probabil până la 4,4 - 4,5 lei pentru 1 euro. Guvernatorul și-a amintit că, în urmă cu câțiva ani, când cursul de schimb s-a apreciat până la 3,1 lei pentru un euro, exportatorii au protestat la Banca Națională. Aprecierea excesivă a leului afectează sănătatea pieței valutare la fel de mult ca deprecierea acestuia, chiar dacă din motive diferite.
Ce s-ar fi întâmplat dacă leul ar fi fost lăsat în voia pieței
Pe ecranele din sala de conferință au fost prezentate cifre și grafice edificatoare care demonstrează că, dacă nu ar fi fost întreprinse măsuri urgente, deprecierea leului ar fi fost cu adevărat istorică. În plus, ar fi fost necesare vânzări mult mai mari de valută pentru a readuce raportul leu-euro la un relativ echilibru.
Comunicatul BNR din 16 mai, emis la încheierea ședinței de politică monetară, a oferit o primă explicație „în clar“ a evenimentelor dintre decembrie 2024 și mai 2025. Tensiunile politice au provocat o inversare a mișcărilor de capital pe piața financiară locală. Investitorii, care au retras capitaluri crezând că activele românești își pierd statutul tradițional de valori sigure, au avut un impact major asupra lichidității în lei, ratelor dobânzilor pe piața monetară și raportului cerere-ofertă pe piața valutară.
Este important de menționat că investitorii care aduc valută pe piețele noastre și cumpără în schimb titluri guvernamentale, acțiuni și obligațiuni sunt variate, incluzând atât persoane fizice care acționează individual, cât și fonduri de investiții, companii de asigurări și bănci de investiții. Aceștia, dacă nu au un apetit special pentru risc, dispar imediat ce simt vreo amenințare asupra capitalului lor. Acesta este contextul în care BNR se confruntă cu piețele financiare globale pentru a apăra cursul de schimb al leului.
În ciuda speculațiilor din mass-media, piața valutară românească a rămas sub control. Deprecierea maximă a leului, față de nivelul din 2 mai, a fost de doar 2,5%. Este bine cunoscut faptul că pe piețele valutare, inclusiv cele în care schimburile se fac între lei și euro, astfel de mișcări de curs în jur de 2,5% sunt frecvente.
Agitația investitorilor, care au început să schimbe lei pe valută și să vândă titluri de stat denominate în lei, ar fi putut provoca un pericol enorm de dezechilibru pe piața valutară. Dacă BNR nu ar fi fost prezent pentru a opri deprecierea majoră a leului și destabilizarea pieței valutare, situația ar fi fost gravă! Pericolul a trecut, dar ne rămâne lecția pe care trebuie să o învățăm.
