Toamna astronomică debutează pe 23 septembrie, odată cu echinocțiul de toamnă, moment în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, având ca rezultat o durată aproape egală între zi și noapte.
Echinocțiul de toamnă, care se va produce în noaptea de marți spre miercuri, la ora 03:05, este marcat de răsăritul și apusul Soarelui în punctele cardinale est și vest. După această dată, în emisfera nordică, zilele se vor scurta, iar nopțile se vor prelungi, până la solstițiul de iarnă, programat pentru 21 decembrie.
Punctul echinocțiului, cunoscut și sub numele de „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc. În această zi, durata zilei și a nopții este similară, cu excepția regiunilor polare, unde se manifestă fenomene specifice precum noaptea polară.
În România, pe parcursul zilelor următoare, Soarele va atinge o înălțime medie de 45° la amiază, iar durata zilelor va continua să scadă până la solstițiul de iarnă. De asemenea, România va reveni la ora de iarnă în noaptea de 24-25 octombrie, moment în care ora 4:00 va deveni ora 3:00, făcând ziua de 25 octombrie cea mai lungă din an.
Începând cu ultima duminică a lunii octombrie și până la ultima duminică a lunii martie, România va avea două ore avans față de timpul universal coordonat (UTC), adoptând ora Europei de Est.
Decizia Parlamentului European din martie 2019 de a renunța la schimbarea orei, care ar fi trebuit să fie implementată în 2021, subliniază o tendință de a revizui sistemele de orar din Europa, având în vedere că economiile de energie obținute prin schimbarea orei sunt considerate minore.
