Disputa dintre București și Moscova s-a intensificat în urma incidentelor cu drone care au avut loc între 24 și 26 iulie. Ambasada Rusiei la București a acuzat România de înscenarea acestor evenimente, susținând că Armata Română ar fi tras asupra unor „ținte de antrenament”, fără a aduce dovezi în sprijinul afirmațiilor sale.
Informațiile despre acuzațiile Rusiei au fost publicate inițial în presa rusă și ulterior preluate de agenții de știri. Diplomații ruși au declarat că, în cadrul unei întâlniri cu Ministerul Afacerilor Externe al României, li s-au prezentat doar „bucăți de polistiren”, ceea ce a dus la concluzia că incidentele fac parte dintr-o campanie menită să justifice creșterea cheltuielilor pentru apărare în România.
Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe român a contrazis aceste afirmații, afirmând că fragmentele de drone doborâte au fost identificate ca având proveniență rusească. Bucureștiul a subliniat că a existat o claritate în atribuirea responsabilității, indicând Federația Rusă ca fiind vinovată pentru incidente.
În perioada respectivă, România a doborât trei drone, prima fiind interceptată pe 24 iulie, iar următoarele pe 25 și 26 iulie. Incidentul inițial a avut loc în apropierea Sulinei, când o dronă a pătruns în spațiul aerian românesc, fiind doborâtă de un avion F-16 românesc.
Aceste incidente au stârnit reacții și la nivel european, Comisia Europeană condamnând încălcarea spațiului aerian românesc și caracterizând evenimentele ca o escaladare gravă. În urma acestor evenimente, un angajat al Ambasadei Rusiei a fost expulzat din România, iar tensiunile diplomatice între cele două state continuă să se amplifice.
În concluzie, atât Rusia cât și România își mențin pozițiile opuse, fiecare parte având versiuni diferite ale incidentelor cu drone, fără a exista dovezi clare care să susțină acuzațiile formulate de partea rusă.
